Zinaida Adam, consultant pentru consolidarea capacităților administrației publice locale în cadrul programului comun de dezvoltare locală integrată, susține că a ales pentru această vizită de studiu din sudul Moldovei localitățile Colibași, Văleni și Giurgiulești, pentru că acestea, pe lângă faptul că sunt atractive atât din punct de vedere al amplasării geografice, cât și al potențialului de dezvoltare economică locală, prezintă niște exemple de bune practici, de la care primarii veniți din alte localități au ce învăța.
Ion Dolganiuc, primarul satului Colibași, i-a întâmpinat pe oaspeți cu pâine și sare, așa cum se cuvine unei gazde primitoare, după care a făcut o succintă prezentare despre dezvoltarea social-economică a localități pe care o conduce.
Din cele relatate de primar, aflăm că Colibași este o localitate dezvoltată multilateral, fiind unul din cele mai populate sate din țară, cu peste 6000 de locuitori, potrivit ultimelor date ale recensământului din anul 2004. Fiind un sat mare, Colibași dispune de o serie de obiective de menire culturală și educațională, cum ar fi două grădinițe cu aproape 250 de copii, școala, care este considerată una din cele mai mari de pe malul râului Prut și care în anul 1998 a obținut statutul de liceu. Aici își fac studiile nu doar copiii din localitate, ci și mulți din localitățile vecine Brânza și Vadul lui Isac. În comună există și două biblioteci, unde copiii își pot cultiva dragostea față de carte: biblioteca școlii și, respectiv, cea publică sătească. Și sistemul medical e destul de avansat aici, cu un spital care deservește atât populația băștinașă, cât și satele vecine. Aici are loc diagnosticarea, precum și internarea pacienților. Tot Colibași este cel care asigură asistență medicală de urgență și pentru localitățile din împrejurimi. Un mare avantaj pentru sănătatea localnicilor îl constituie și existența unei farmacii.
Pace și armonie spirituală
Locuitorii satului Colibași trăiesc în armonie, în pace și înțelegere, în comună existând trei comunități religioase. Astfel, pe lângă ortodocși, aici există practicanți ai confesiunilor Bisericii Baptiste și Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea.
Și Casa de cultură duce vestea localității cu două ansambluri folclorice model: „Colibășeanca” și „Doina Prutului”. O carte de vizită a satului este și ramura antreprenorială, reprezentată de 14 unități comerciale, de la care sătenii pot procura diferite produse alimentare, obiecte de uz casnic, piața, o brutărie, o fermă de păsări, o fabrică de tricotaj etc.
A fost renovată din talpă și clădirea fostei băi publice, care va deveni un centru de procesare a legumelor și fructelor. Acesta este rezultatul unui proiect trilateral „Crearea unei rețele trilaterale pentru dezvoltarea și marketingul produselor agroalimentare locale și tradiționale în Euroregiunea Transfrontalieră Dunărea de Jos”. Proiectul este implementat de Asociația pentru Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării, județul Tulcea, România, în parteneriat cu Unitatea Administrativ Teritorială Sarichioi din județul Tulcea, România, Agenția pentru Dezvoltare Durabilă și Integrare Europeană a Euroregiunii Dunărea de Jos din regiunea Odesa, Ucraina, Agenția de Cooperare Transfrontalieră și Integrare Europeană din raionul Cahul, Republica Moldova, și Primăria Colibași. Proiectul are un buget total de 553.599 de euro, din care 498.049 de euro constituie contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene, iar 55.550 de euro reprezentând cofinanțarea, bani vor fi asigurați din bugetele proprii ale celor cinci parteneri.
Direcțiile de acțiune ale proiectului sunt: consolidarea capacității producătorilor agricoli locali de a-și dezvolta spiritul antreprenorial în domeniul procesării agroalimentare locale, în special, în comercializarea de produse eco și bio; crearea de facilități durabile pentru a stimula noi inițiative de dezvoltare economică în Euroregiunea Dunărea de Jos și creșterea nivelului de cooperare a tuturor factorilor din domeniul procesării produselor agroalimentare locale în zona transfrontalieră trilaterală vizată de proiect.
Colibași ar putea deveni un brand
Lucica Costachi, managerul proiectului, a subliniat că aceste bucătării comunale, cum mai sunt numite centrele de procesare a legumelor și fructelor, vin în ajutorul producătorilor locali, ca să își poată valorifica producția locală în borcane și să o poată vinde legal pe piață, obținând un venit în plus.
Maria Ajder, partener de proiect, se declară optimistă în legătură cu crearea acestui centru: „în momentul în care oamenii vor înțelege că vor avea numai de câștigat în timp, mijloace și posibilitatea de a-și promova produsul, proiectul respectiv va dezvolta inițiativa de a face o afacere din ceea ce au. Noi tindem să dezvoltăm chiar și un brand din asta”.
Delegația de primari a avut ocazia de a vizita și afacerea cu sere a lui Vasile Dolganiuc. Acestea se întind pe o suprafață de un hectar. Proprietarul povestește că este o afacere de familie: „Creștem legume, la ora actuală, ridiche și cartofi. Printre rândurile de cartofi am cultivat ridiche, pe care am recoltat-o înainte de Paște. Peste o săptămână sau două vom recolta și cartofii”. Agricultorul mai spune că în anii precedenți recolta de cartofi timpurii ajungea la 18-20 tone la hectar și că speră ca și acest an să fie la fel de productiv. Construcția serelor a presupus multă muncă, dar și investiții. „Eu am folosit resurse proprii, iar feciorului i s-au returnat 70% subvenții de la stat. Cu irigarea nu e o problemă, pentru că suntem amplasați avantajos față de râul Prut, care se află la 200 m de serele noastre”, mai spune Vasile Dolganiuc.
Edilul-șef de la Colibași a declarat la final: „Sufletește, mă simt foarte bine, pentru că localitatea noastră a fost selectată de Programul Națiunilor Unite de Dezvoltare ca schimb de experiență, deja este un indiciu, cel puțin pentru mine. Cred că nu este aprecierea mea personală, ci a noastră, a tuturor, pentru ceea ce am putut face la nivel de localitate, pentru că eu pun de fiecare dată accentul pe echipă, pe implicarea cetățenilor. În rest, sunt satisfăcut că am putut să le arătăm ceva colegilor noștri, respectiv, am preluat experiențe din alte localități ale Republicii Moldova”.
