Dl Viorel Furdui, doctor în drept și director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), a participat la Conferința internațională „Resilient Cities: Partnership and Cooperation in Times of War and Crisis”, desfășurată la Toruń, Polonia, în perioada 20–21 octombrie 2026. Evenimentul, organizat de Primăria Toruń și Universitatea WSB Merito, a reunit reprezentanți ai autorităților publice, mediului academic și corpului diplomatic din mai multe țări europene.
În cadrul primului panel, dedicat orașului în condiții de război și crize migraționale, Viorel Furdui a explicat că „Reziliența se construiește de jos în sus. Democrația locală în vremuri de război și criză”, comunicarea având la bază experiența comunităților din Republica Moldova începând cu 2022.
Când apare o criză, oamenii îl sună pe primar
Pornind de la exemplul lui Copernic, născut la Toruń, care a arătat că centrul lumii nu este acolo unde credeau cei aflați la putere, directorul CALM a afirmat că adevărata forță a unui stat se află în orașele și satele sale. Guvernul poate declara stare de urgență, dar criza se gestionează la nivel local, iar primarul este primul reprezentant al statului la care apelează oamenii. Faptul că, în teritoriile ocupate ale Ucrainei, primarii au fost printre primele ținte ale agresorului arată cât de strategică este administrația locală.
Lecția Moldovei: 900 de comunități au ținut țara în picioare
Din 2022, peste un milion de ucraineni au tranzitat sau au rămas temporar în Moldova. Primăriile au fost primele care și-au deschis porțile, devenind peste noapte centre de cazare și ajutor umanitar, fără directive și fără resurse suplimentare. La fel s-a întâmplat în criza energetică și în fața războiului hibrid. Reziliența țării s-a datorat, în mare măsură, celor circa 900 de comunități locale.
Potrivit lui Viorel Furdui, o comunitate rezilientă are nevoie de lideri aleși și apropiați de oameni, de competențe reale și resurse proprii, de mai multe centre de decizie și de planuri de criză pregătite din timp. Transferul responsabilităților fără resurse nu este descentralizare. Pentru Moldova, descentralizarea este o componentă a securității naționale, după cum o demonstrează și experiențele Poloniei după 1990 și Ucrainei după 2014.
Un paradox îngrijorător: centralizare sub drapel european
Directorul CALM și-a exprimat îngrijorarea față de reforma promovată de Guvern, care ar putea reduce numărul autorităților locale de la circa 900 la sub 300, lăsând două treimi din localități fără primar și consiliu ales. Procesul este accelerat, însoțit de presiuni asupra primarilor și de consultări adesea formale. Ceea ce regimurile oligarhice nu au reușit timp de trei decenii se face acum sub sloganuri europene. Într-un stat vecin cu un război, dispariția primăriilor poate lăsa comunitățile rurale fără ultima prezență efectivă a statului, iar vidul poate fi ocupat de propagandă și manipulare.
CALM nu se opune reformelor: susține regionalizarea în locul raioanelor de inspirație sovietică, comasarea voluntară, cooperarea intercomunitară și descentralizarea fiscală. Problema este modul în care reforma este concepută și implementată.
Propuneri pentru Consiliul Europei și Uniunea Europeană
Constatând că instituțiile europene reacționează adesea după ce deciziile au fost deja luate, Viorel Furdui a propus CALRCE un mecanism permanent de avertizare timpurie, evaluarea preventivă a reformelor împreună cu Comisia de la Veneția, misiuni urgente în situațiile de risc și foi de parcurs cu termene clare. Pentru UE, CALM solicită ca democrația locală să fie recunoscută explicit în clusterul „Fundamente” al negocierilor de aderare ale Moldovei și Ucrainei, iar respectarea Cartei europene a autonomiei locale să devină criteriu de evaluare. Reducerea numărului de primării nu este un indicator al europenizării, iar fondurile europene nu trebuie să încurajeze centralizarea.
De la ajutor la parteneriat de durată
În încheiere, directorul CALM a mulțumit comunităților din Polonia, România și Statele Baltice pentru sprijinul acordat din 2022 și a pledat pentru transformarea înfrățirilor în parteneriate strategice de lungă durată. Evocând mișcarea Solidaritatea, născută nu într-un minister, ci într-un șantier naval din Gdańsk, el a reafirmat că: comunitățile puternice construiesc state puternice, iar statele puternice construiesc o Europă rezilientă.
