Pot conduce cu acelaşi succes ca şi bărbaţii destinele comunelor din Republica Moldova. Femeile din ţara noastră au demonstrat că sunt mame bune, soţii devotate, dar şi primăriţe greu de întrecut. Sătenii din localităţile lor sunt mândri de ele, iar ele sunt mândre că le fac viaţa mai uşoară.

Cele mai bune femei primar din Republica Moldova au fost premiate pentru succesele pe care le-au obţinut la nivel local, ieri, în cadrul unui eveniment desfăşurat cu ocazia Zilei Internaţionale a femeilor.

Primăriţele s-au ales nu doar cu diplome şi flori, dar şi cu un concert extraordinar oferit de bărbaţii primari care s-au pregătit mai bine de o săptămână pentru sărbătoare.

Premiate pentru succese

Primăriţele au descris experienţele pozitive în diverse domenii, precum perpetuarea valorilor naţionale, crearea serviciilor sociale şi educaţionale de calitate, promovarea tradiţiilor şi culturii diverselor etnii. Cele mai reuşite modele au fost premiate.

Printre ele am întâlnit-o pe Tatiana Badan, primăriţa satului Selemeţ, raionul Cimişlia. Femeia se află la al treilea mandat, iar la următoarele alegeri locale va candida şi pentru cel de-al patrulea. Nu e uşor să fii în acest post, spune ea, dar nici imposibil. „Cred că o femeie din RM poate reuşi să exercite această funcţie de primar cu mare onoare şi responsabilitate. În comparaţie cu bărbaţii, femeile sunt mai responsabile şi mai emotive. În schimb, bărbaţii sunt mai puternici. Însă un bun MANAGER poate fi şi bărbatm, şi femeie”, spune Badan, care este susţinută foarte mult de familia sa.  

În localitatea Selemeţ, Tatiana Badan a adus zeci de proiecte, printre care construcţia unui centru social pentru copiii cu dizabilităţi şi din familiile vulnerabile, care şi-a început activitatea la 20 februarie 2013.

Zeci de proiecte 

Primăriţa a obţinut bani de la mai multe organizaţii. În rezultat, a fost renovat un bloc conservat al grpădiniţei din localitate pentru necesităţile unui Centru de tip social. Astăzi, Centrul este frecventat de 30 de copii din familiile social-vulnerabile şi 15 copii cu dizabilităţi. Numărul lunar al acestora ajunge la aproape 800 de copii.  

Printre activităţile pe care le desfăşoară copiii se numără pregătirea temelor pentru acasă, lecţii de desen, croşetat, jocuri de dame, lecţii IT şi diverse activităţi distractiv-educative. Serviciile din cadrul centrului social sunt oferite de către un psiholog, un asistent social, asistenta medicală şi câţiva voluntari. Copiii găsesc aici adăpost, o masă caldă şi îngrijirea de care au nevoie, iar cantina socială şi sala de reabilitare recent inaugurate întregesc serviciile de care beneficiază aceşti copii.  

„Nu doar acest Centru l-am deschis, dar am renovat o porţiune de drum, am schimbat geamurile şi acoperişul liceului, am reabilitat scuarul localităţii din sat. Avem multe instituţii pe teritoriul satului şi depunem eforturi mari pentru a le menţine. Suntem printre puţinele localităţi de la sudul Moldovei care a dezvoltat atâtea proiecte. Avem şi ansambluri folclorice, opt colective artistice, echipă de fotbal. Permanent sunt în căutarea fondurilor”, explică femeia.

Colecţionara de ii

În 2014, în Selemeţ a fost lansat un nou festival, unic în republică – „iProsop”. Cele mai multe dintre aceste proiecte au fost realizate cu bani oferiţi de partenerii externi ai primăriei – din Norvegia, Slovacia, SUA şi România. „Prin acest festival vrem să scoatem în evidenţă artizanatul şi prosopul, care ne leagă pe toate etapele vieţii. Sunt „bolnavă” de folclor şi tradiţiile noastre şi-mi doresc ca toţi cetăţenii să valorifice patrimoniul nostru cultural”, povesteşte Badan, care colecţionează ii şi prosoape. Ultimile achiziţii le-a făcut de la un preot, care a fost deportat în Siberia.  

Primăriţa nu este afiliată politic, iar din această cauză întâmpină uneori dificultăţi. „Mi-aş dori ca cei de la guvernare să distribuie echitabil acele surse minime care sunt în bugetul de sat ca ele să fie îndreptate acolo unde sunt necesare, dar nu acolo unde este reprezentantul unui partid, pentru că toţi sunt cetăţenii RM. Voi candida pentru următorul scrutin, dar desigur analizez foarte bine ce se întâmplă în RM. Vreau ca în ţara noastră să fie implementate reforme democratice”, menţionează Badan.  

164 de femei primar activează în Republica Moldova, din totalul de 897 de edili.  

11 primăriţe sunt în raionul Cahul.  

8 in raioanele Orhei, Făleşti şi Floreşti există câte opt localităţi care sunt conduse de femei.  

7 femei primar sunt în raioanele Căuşeni, Cimişlia, Drochia, Edineţ, Hânceşti şi Străşeni.  

În coada listei este raionul Glodeni, cu doar o primăriţă în tot raionul.  

Mihai Cheibaş, primar de Anenii Noi:  

„Femeile fac o alegere corectă atunci când vin în funcţia de primar, deoarece la ele este mai bine dezvoltat decât la un bărbat sentimentul gospodinei. În al doilea rând ele sunt fiinţele cele mai gingaşe şi dau dovadă că sunt mai puternice şi mai rezistente decât un bărbat. Şi aşa cum nu există pentru o mamă vreun copil favorit aşa şi în localitate ea îi ajută pe toţi egal şi dezvoltă proiecte pentru toate necesităţile sătenilor. La noi în raion sunt opt femei primar, iar unele dintre ele sunt şi la al cincilea mandat. Consider că locul femeii nu este la cratiţă şi trebuie să trecem de această barieră psihologică”.

Imprimare