La 29 septembrie 2026, în cadrul Moldova Real Estate Forum (ediția a VI-a, Moldova Business Week), expertul juridic al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) Igor Cristal a participat la masa rotundă „Documentația urbanistică – cine deține datele, cine are nevoie de ele? Cooperare public-privată pentru predictibilitate în investiții”, organizată de Asociația REDIA, în cadrul căreia au participat reprezentanți ai Ministerului Infrasturii și Dezvoltării Regionale, Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, reprezentanți ai asociațiilor mediului de afaceri din Republica Moldova și din România.

Sesiunea de discuții a avut rolul unui exercițiu de antrenare într-un dialog multilateral, oferind participanților ocazia de a-și împărtăși experiențele și prioritățile, iar concluziile obținute să alimenteze dezbaterile public-private mai ample. Discuția s-a concentrat pe transparența, accesibilitatea și gestionarea datelor din documentația urbanistică și pe soluții de cooperare public-privată, pornind de la constatările Analizei Lanțului Valoric realizate în cadrul proiectului STIC (Strengthening Trust, Integrity and Compliance in and between SMEs and Public Sector in Moldova), realizat cu susținerea Elveției.

Autoritățile publice locale aprobă documentația de urbanism și eliberează certificatele de urbanism și autorizațiile de construire, în baza Legii nr. 436/2006 și a Codului urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023, deci predictibilitatea investițiilor începe la nivel local. Pentru mediul de afaceri, primăria este primul și cel mai frecvent punct de contact cu statul, iar accesul la date urbanistice actuale și clare este esențial pentru conformitate și predictibilitate.

În acest sens, reprezentantul CALM a accentuat costurile actuale exagerate necesare de suportat pentru elaborarea documentației de urbanism, costuri legate de complexitatea sporită și disproporționată în raport de situația preponderent rurală supusă reglementării urbanistice și în general de potențialele beneficii ale reglementării, chiar în comparație cu România, care are o legislație mult mai simplă și clară în domeniu. Acest aspect deja își manifestă potențialul de frânare a dezvoltării regionale și locale, dar și ridică probleme serioase pentru APL și pentru mediul de afaceri.

Expertul CALM a adus exemplul de bune practici în domeniu, implementat de APL din capitală pe portalul geoinformațional gislocal.md, pe care sunt publicate materialele documentației de urbanism aprobate și pe care orice persoană interesată le poate ușor accesa pentru a se informa.

De asemenea, s-a mai atras atenția asupra următoarelor aspecte relevante:

  • Capacitate inegală la nivel local: multe primării de nivelul întâi, în special cele rurale mici, nu au arhitect sau urbanist în schemă și lucrează cu planuri urbanistice generale depășite sau inexistente. Fără aceste date actualizate, transparența cerută de investitori nu poate fi asigurată doar prin obligații legale.
  • Instabilitatea cadrului de reglementare: modificările succesive ale regulilor de autorizare (termeni, aprobare, proceduri, redistribuirea funcțiilor de control) sunt adoptate mai repede decât se pot adapta autoritățile locale și mediul de afaceri.
  • Riscul reformei administrativ-teritoriale: unitățile administrativ-teritoriale care se vor consolida vor moșteni documentații urbanistice incompatibile, ceea ce poate genera o perioadă de incertitudine juridică în autorizare.
  • Dialog fragmentat: asociațiile de business, organismele profesionale, autoritățile centrale și cele locale abordează aceleași probleme separat; experiența din teren nu ajunge sistematic la factorii de decizie.
  • Sprijinul necesar pentru autoritățile locale în actualizarea, digitalizarea și publicarea documentației urbanistice, cu priorități clare pentru primăriile cu capacitate redusă;
  • Instrumente practice standardizate necesare (modele de decizii, liste de verificare pentru dosare, formate de informare publică), care reduc discreția și, implicit, riscurile de integritate;
  • Un format regulat de dialog necesar între autoritățile locale și mediul de afaceri, cu probleme identificate în comun, acțiuni agreate și raportare publică;
  • implicarea CALM în etapa de concept a politicilor și actelor normative din domeniu, nu doar la consultarea finală, precum și transmiterea sistematică către autoritățile centrale a problemelor de implementare constatate de membri.

Pe final, reprezentantul CALM a apreciat necesitatea consolidării cooperării cu autoritățile centrale și partenerii de dezvoltare pentru ca documentația urbanistică să devină un instrument facil pentru autoritățile locale și investitori.

Imprimare