CALM a participat la ședința Consiliului Proiectului de Înregistrare și Evaluare Funciară (PÎEF), care a avut loc la 4 august 2024 în sediul Guvernului Republicii Moldova.
Ședința a fost prezidată de către Ana Calinici, secretară de stat a Guvernului. CALM a fost reprezentat de către Viorel Furdui, director executiv, Marcel Bobeica, primar de Gangura, Ialoveni, vicepreședinte al CALM, precum și de Igor Cristal, expert juridic specializat în infrastructura locală și patrimoniu.
Activitatea PÎEF a fost inițiată la 14 ianuarie 2019. Inițial, data de finalizare a acestuia a fost stabilită pentru 30 iunie 2024. La 15 martie, printr-un schimb de scrisori între Guvernul Republicii Moldova și Banca Mondială, perioada de implementare a proiectului a fost prelungită cu 22 de luni (până la 30 aprilie 2026).
Activitățile PÎEF planificate urmăresc atingerea obiectivului general de a îmbunătăți calitatea și transparența sistemului de administrare funciară și a sistemului de evaluare a bunurilor imobile în Republica Moldova.
În cadrul ședinței, Iuliana Palade, managera de proiect interimară a PÎEF, a prezentat Raportul de activitate (de progres) a PÎEF, conform situației la 30 iunie 2025.
Au fost relatate, inter alia, următoarele rezultate:
Pe Componenta A a PÎEF (Înregistrarea primară a bunurilor imobile):
„Au fost contractate lucrări cadastrale în teren și de colectare a datelor pentru 33 de raioane, cuprinzând 620 unități administrative. Nivelul de finalizare a lucrărilor variază de la un raion la altul, în 3 raioane lucrările fiind finalizate în proporție de peste 75%, iar in 20 raioane în proporție de 50 – 75%”.
Pe sucomponenta A2 (Înregistrarea terenurilor proprietate privată):
„Au fost contractate lucrări cadastrale pentru înregistrarea bunurilor imobile proprietate privată pentru 325 de unități administrativ teritoriale, dintre care în 168 lucrările au fost finalizate (24 în 2025).
Din 500.267 proprietăți private contractate pentru a fi înregistrate, 221.223 (69% din obiectivul total al PÎEF) au fost finalizate (109.000 fiind înregistrate în Registrul Bunurilor Imobile) iar alte 122.000 au trecut procesul de verificare și se află în consultări publice”.
Pe Subcomponenta A2 (Înregistrarea terenurilor proprietate publică):
„Au fost contractate lucrări cadastrale pentru înregistrarea bunurilor imobile proprietate publică pentru 620 de UAT, dintre care în 147 lucrările au fost finalizate (65 în 2024).
Din 162.489 de bunuri proprietate publică contractate pentru a fi înregistrate, 39.055 (39% din obiectivul total al PÎEF) au fost finalizate (15.000 fiind înregistrate în RBI) și aproximativ 42.000 au trecut procesul de verificare și se află în proces de aprobare de către Comisia de delimitare publică, instituită de APP”.
Pe Subcomponenta A3 (Îmbunătățirea calității datelor):
„Corectarea erorilor este unul dintre cele patru tipuri de lucrări cadastrale pentru care sunt contractate companiile ce execută lucrări cadastrale. Pentru corectarea erorilor au fost încheiate contracte pentru 614 de UAT, dintre care în 381 lucrările au fost finalizate (43 în 2025).
Pentru corectarea erorilor au fost semnate contracte pentru aproximativ 188 mii bunuri imobile (întrucât numărul real de erori corectate va fi cunoscut doar la finalizarea lucrărilor) din care 145.971 au fost finalizate (112% din obiectivul total al PÎEF), iar circa 24 mii sunt în proces de consultări publice”.
Printre provocări și circumstanțe care tergiversează termenele de executare a lucrărilor au fost relatate următoarele:
– Unele APL nu respectă termenele pentru prezentarea materialelor inițiale complete și corecte, desfășurarea consultărilor publice, examinarea și aprobarea la consiliile locale a documentației cadastrale.
– Gestionarii bunurilor imobile proprietate a statului nu respectă termenele normative pentru avizarea documentației de delimitare.
– Actele normative în domeniul delimitării nu prevăd soluții fiabile în unele situații (delimitarea terenurilor pentru pilonii rețelei electrice, obiective istorice, situri și altele).
– Procesul de examinare și aprobare a documentației la comisiile de delimitare nu este clar descris în legislație, fapt ce creează situații de neaprobare a documentației în teren, și provoacă costuri administrative suplimentare pentru executanți”.
„Potrivit deciziei anterioare a Consiliului PÎEF, în perioada iunie 2023 – martie 2024 proiectul a susținut întocmirea și înscrierea în Registrul de stat al unităților administrativ-teritoriale și al adreselor a planurilor de adrese pentru restul localităților rurale pentru care astfel de planuri nu au fost întocmite anterior (416 localități rurale în 303 UAT). În cadrul proiectului, au fost contractați 10 operatori pentru a întocmi planuri de adrese pentru 184 de localități. Această activitate a fost finalizată cu succes în martie 2024”.
A mai relatat că „există încă constrângeri semnificative care împiedică agențiile de implementare ale proiectului în eforturile lor de a desfășura cu succes toate activitățile planificate și de a atinge obiectivele propuse. Aceste constrângeri includ:
– Capacitatea redusă a companiilor din Republica Moldova specializate în domeniul cadastrului de a absorbi volumul lucrărilor cadastrale expuse contractării în cadrul Proiectului. Companiile cadastrale, de regulă, constituie entități mici (până la 10 angajați), cu o specializare îngustă, fiind situate în principal în zona centrală a țării.
– Starea precară a documentației deținute de autoritățile publice locale. În cadrul primelor activități de culegere a datelor, dar și în timpul executării lucrărilor de către companiile cadastrale, s-a constatat că datele deținute în registrele autorităților publice locale sunt incomplete sau conțin înscrieri greșite.
– În unele APL-uri, nu există ingineri cadastrali sau există remanieri de personal care întârzie atât procesul de execuție, cât și coordonarea și aprobarea documentației. Această situație se remediază prin îndeplinirea funcțiilor date de către alți specialiști, inclusiv de primar, dar în orice caz, acest risc persistă în 15-20% din localități.
– Organizarea ineficientă a activității autorităților/instituțiilor publice centrale în procesul de delimitare a proprietății publice. Contrar prevederilor actelor normative care reglementează activitatea de delimitare (HG 63/2019, HG 80/2019), autoritățile publice centrale nu au întocmit listele de inventariere în termenul stabilit; nu este respectat termenul de coordonare a materialelor de delimitare de către manageri.
– Procesele politice, alegerile locale au influențat și influențează și termenul de execuție al lucrărilor. Anul 2023, când au avut loc alegeri locale, a dovedit că pentru o perioadă de 3-4 luni procesul de coordonare și aprobare a documentelor practic s-a oprit”.
Pe subcomponenta B1 (Evaluarea inițială masivă) care sprijină elaborarea modelelor de evaluare pentru tipuri de bunuri imobile care nu au fost supuse procedurii de evaluare masivă până în prezent – au fost prezentate următoarele rezultate:

Pe Subcomponenta D1 (Instruire și consolidare a capacităților) au fost prezentate, inter alia, următoarele:

  • Astfel, în vederea creșterii capacității de soluționare a contestațiilor funciare, au fost instruite 30 de comisii locale (401 comisii instruite pe întreaga durată a proiectului) în procesul de soluționare a contestațiilor, ceea ce a consolidat capacitatea autorităților locale de a gestiona transparent și eficient conflictele privind delimitarea și înregistrarea proprietăților. Participanții au dobândit competențe juridice și administrative esențiale pentru o interpretare și aplicare corectă a reglementărilor funciare.
  • Pentru consolidarea rolului autorităților publice locale în delimitarea proprietății publice a fost organizată o sesiune de informare și instruire online, destinată primarilor și altor reprezentanți APL. Cei peste 80 de participanții au fost familiarizați cu cadrul legal și bunele practici privind delimitarea masivă a proprietății publice. Aceasta a întărit capacitatea APL de a acționa ca parteneri competenți în implementarea procesului, contribuind la eficiență și la reducerea erorilor administrative.
  • Analiza provocărilor și cauzelor întârzierii desfășurării lucrărilor de delimitare a proprietății publice, precum și a multiplelor erori comise de companiile executante, a dezvăluit necesitatea de a organiza o sesiune de instruire cu părțile implicate în procesul respectiv. La sesiune au participat 79 reprezentanți ai executanților lucrărilor de delimitare, împreună cu administratorii / gestionarii terenurilor publice, pentru care au fost clarificate metodologiile de stabilire a hotarelor în funcție de destinație și folosință. Aceasta a asigurat o aplicare coerentă și unitară a normelor tehnice, ceea ce va reduce riscul de suprapuneri sau contestări.

Privind managementul financiar, s-a comunicat că „pentru anul 2025, au fost planificate cheltuieli în valoare de 100 milioane lei (5,2 milioane EUR) și au fost efectuate două retrageri din contul creditului în valoare de 3,1 milioane EUR.
Cheltuielile pentru anul 2025 reprezintă 1,55 milioane EUR (30,1% din planificat).
Suma totală a creditului debursat la 30 iunie 2025 reprezintă 15,87 milioane EUR (67% din împrumut). Cheltuielile totale reprezintă 14,1 milioane EUR (59,4% din împrumut), iar angajamentele proiectului reprezintă 6,8 milioane EUR. Soldul neutilizat la 30 iunie 2025 este de 1,4 milioane EUR (6%)”.
De asemenea, în cadrul ședinței Consiliului s-au prezentat rezultatelor misiunii de monitorizare a echipei Băncii Mondiale, desfășurată în perioada 2 – 6 iunie 2025, care a apreciat pozitiv realizarea activităților PÎEF, însă a remarcat necesitatea unor schimbări conceptuale importante pentru atingerea rezultatelor.
S-a mai prezentat și aprobarea unor modificări la planul de activitate al PÎEF pentru 2025.
Viorel Furdui, director executiv CALM a propus ca Unitatea de Implementare a PÎEF să asigure ca toate produsele de informare și instruire din cadrul proiectului să fie puse la dispoziția autorităților publice centrale și locale, precum și CALM, pentru a fi utile în continuare și diseminate celora care nu au fost prezenți la instruiri/informări, dar și pentru asigurarea continuității.
De asemenea, Viorel Furdui a propus introducerea în procesul-verbal al ședinței a necesității aplicării aprobării tacite a materialelor în cadrul Comisiei de delimitare, în cazul în care autoritățile publice și factorii de decizie tergiversează peste termenul stabilit regulamentar aprobarea materialelor de delimitare.Marcel Bobeica, vicepreședinte CALM, a propus căutarea unor soluții legitime pentru ca autoritățile publice centrale implicate în activitățile PÎEF să nu tergiverzese sau chiar să stopeze lucrările, arătând chiar propriul exemplu – comunei Gangura, în care mai multe autorități publice ale statului au tergiversat îndelungat lucrările și au fost deblocate doar după sesizări ale factorilor de decizie de cel mai înalt nivel.


Reprezentantul CALM Igor Cristal a adresat întrebări raportoarei privind cheltuirea aparent nejustificată a 2 milioane de lei din fondurile proiectului pentru așa numite „rapoarte individuale de evaluare a bunurilor industriale complexe”, nefiind clară finalitatea și efectul economic al acestei măsuri. De asemenea, expertul CALM a întrebat raportoarea dacă se justifică majorarea cheltuielilor pentru așa numita „notificare a proprietarilor de bunuri imobile despre rezultatele evaluării masive” de la 1 milion la 3 milioane de lei, precum și a solicitat analiza suplimentară a chestiunii în vederea identificării unei soluții legitime pentru economisirea acestor resurse bugetare.
În cadrul ședinței, reprezentanții IP Cadastrul Bunurilor Imobile au propus ca mijloacele financiare din cadrul PÎEF care nu vor fi asimilate în perioada aprobată a proiectului să fie preluate de către Guvern și ulterior debursate pentru finalizarea lucrărilor deja contractate.

Imprimare