AUTONOMIA LOCALĂ ȘI INTERESUL PUBLIC SUNT DIN NOU ÎN PERICOL!

Membrii Consiliului de Administrate al CALM s-au întrunit în cadrul unei ședințe în care, marea majoritate a participanților și-au exprimat profunda îngrijorare privind intenția Guvernului de a plafona/exclude taxele locale. Potrivit aleșilor locali, poziția Ministerului Finanțelor este total neîntemeiată, ilegală, disproporțională, selectivă, manipulatoare și chiar provocatoare.

Reieșind din poziția membrilor săi, CALM a expediat o Declarație Președintelui RM, Prim-ministrului, organelor de drept, tuturor candidaților la funcția de președinte, clasei politice, dar și mass-media în care:

  1. Dezaprobăm și respingem cu fermitate această tentativă repetată a unor cercuri obscure, susținute de unii funcționari din cadrul Ministerului Finanțelor, de a plafona/anula taxele locale, ca fiind o acțiune provocatoare, contrară Constituției și angajamentelor internaționale în domeniul autonomiei locale, precum și care afectează enorm imaginea guvernării;
  2. Suntem profund indignați de aroganța, lipsa de respect și aluziile/învinuirile absolut nefondate în adresa APL în coruptibilitatea, aduse de către unii reprezentanți ai Ministerului Finanțelor în cadrul unor emisiuni TV. In tip ce toată opinia național și internațională cunoaște bine că toate ilegalitățile grave, inclusiv miliardele furate, din ultimii ani, s-au comis cu participarea directă și nemijlocită a funcționarilor/autorităților centrale.
  3. Constatăm cu o profundă îngrijorare că Ministerul Finanțelor vine cu măsuri de politică fiscală, FĂRĂ abordare complexă și FĂRĂ a avea, cel puțin, o analiză minimă necesară a impactului acestor măsuri. Fapt recunoscut și total inadmisibil pentru astfel de documente de politici.
  4. Taxele locale, în realitate, NU reprezintă o problemă pentru mediul de afaceri din Republica Moldova, de fapt, acesta se confruntă cu alte probleme fundamentale și de sistem. Fapt confirmat si de recentul studiu al Camerei Americane de Comerț, care demonstrează cu certitudine că problemele mediului de afaceri se regăsesc cu totul în alte sfere, de care responsabil este tot Guvernului și nicidecum APL: corupția la nivel central, controale și presiunea organelor de control, lipsa justiției credibile etc.
  5. Argumentul Ministerului Finanțelor și grupurilor de interese care stau în spatele său, precum că APL fac presiuni asupra mediului de afaceri este unul fals, scos din context și contrar realităților existente. În realitate, anume autoritățile locale sunt cele mai interesate să atragă cât mai multe investiții în localitățile sale, să creeze locuri de muncă și să mențină relații corecte cu agenții economici. Astfel încât să-i intereseze să activeze în localitate, precum și să le sporească gradul de implicare în viața societății, mai ales că la aprobarea cotelor impozitelor și taxelor locale APL organizează consultări, audieri publice și alte întruniri cu actorii respectivi. În același timp, anume inițiativa plafonării taxelor locale ar crea inechitate și imprevizibilitate pentru mediul de afaceri la nivel local. Deoarece ar egala contribuțiile atât pentru agenții economici mari cât și pentru cei mici și mijlocii.
  6. Nu există niciun argument economic în vederea promovării plafonării taxelor locale.  CALM, inclusiv în urma consultării membrilor, comunică faptul că veniturile fiscale ale APL reprezintă 9% din veniturile fiscale ale Bugetului public National.  2/3 din veniturile fiscale ale APL (68%) sunt reprezentate de defalcările din impozitul pe venit.  Încasările din aplicarea taxelor pentru servicii specifice reprezintă un 1% din veniturile fiscale ale BPN. Din totalul taxelor pentru servicii specifice, 48,4% sunt încasate de Primăria Chișinău si alte 7,1% de către primăria Bălti.  Încasările din aplicarea acestor taxe pentru restul APL reprezintă doar aproximativ 44,5% din total, sau mai puțin de 0,5% din veniturile fiscale ale Bugetului Public National. Prin urmare, există bănuială rezonabilă că această inițiativă reprezintă un lobby pentru promovarea intereselor economice ale unor agenți economici concreți, de regulă monopoliști, în detrimentul comunităților locale și nicidecum o acțiune de îmbunătățire a condițiilor generale economice la nivel de țară, inclusiv promovarea afacerilor mici și mijlocii la nivel local.
  7. Referințele la experiența internațională și, în special, la cea din România este total deplasată, selectivă și ruptă din context. În cazul României, așa numita ”plafonare”,  în esență, poartă un caracter simbolic, deoarece în realitate, APL sunt în drept să mărească valoarea taxelor locale până la 300%, după necesite. Însă și în această situație, colegii din România și alte țări UE, insistă asupra faptului că acest sistem NU este adecvat și corespunzător principiilor autonomiei locale și spiritului Cartei Europene a Autonomiei locale.
  8. Anularea taxei rutiere și includerea ei în accize generează mai multe riscuri și probleme pentru bugetele locale, la care politica fiscală NU oferă careva răspunsuri clare. În acest context amintim tuturor că întreținerea drumurilor locale și comunale, reprezintă o competență proprie a APL pentru care Guvernul este obligat să asigure acoperire financiară.
  9. Plafonarea taxelor locale va afecta esențial capacitatea APL de a atrage specialiști, investiții și a asigura contribuții la proiecte investiționale. Majoritatea proiectelor și finanțărilor accesibile APL pentru atragerea investițiilor în infrastructură în prezent cer o contribuție de la 10% până la 50%. Iar taxele locale, pentru multe APL, constituiau una din sursele importante de completare și asigurare a contribuției respective. Însă, în lipsa unei viziuni și politici ale statului/Ministerului Finanțelor în problema asigurării cofinanțării respective din partea APL (conform experienței României și altor țări EU), plafonarea taxelor locale reprezintă o lovitură suplimentară asupra capacității și posibilităților APL de a atrage investiții și a soluționa efectiv problemele cetățenilor. În același context, va fi afectată capacitate APL  de a atrage/.păstra  specialiști calificați în APL, deoarece în majoritatea cazurilor anume taxele locale, reprezintă sursa de finanțare a politicilor locale de personal. 
  10. Procesul de elaborare a politicii fiscale a fost unul netransparent, neparticipativ, selectiv și formal, consultările cu CALM fiind mimate.

Reieșind din cele expuse mai sus, CALM cere:

  1. Excluderea din politica fiscală a măsurilor de plafonare și anulare a taxelor locale, dar și respectarea deciziei Curții Constituționale din 2014.
  2. Oferirea scuzelor publice din partea Ministerului Finanțelor pentru învinuirea neîntemeiată a APL în acte de corupție (de către reprezentantul Ministerului Finanțelor în cadrul unei emisiuni TV).
  3. Prezentarea mecanismului de finanțare a drumurilor publice locale/comunale  și garantarea prin lege a unor volume de finanțare în corespunde cu necesitățile de la nivel local.
  4. Includerea, revizuirea și ajustarea titlului VI și VII al Codului Fiscal, în conformitate cu noul sistem de finanțe publice locale centrat pe venituri, precum și includerea unor măsuri concrete și reale de consolidare a bazei fiscale în politica fiscală pentru anul 20121.
  5. Restabilirea dialogului instituționalizat, direct, efectiv și permanent între Ministerul Finanțelor și CALM, precum și prin repunerea în funcțiune a grupului de lucru CALM – Ministerului Finanțelor.
  6. Intervenția și luarea de poziție a Președintelui RM, Prim-ministrului RM, tuturor candidaților la funcția de Președinte al RM și întregii clasei politice, în vedere neadmiterii încălcării principiilor constituționale ale autonomiei locale și apărării reale a drepturilor și intereselor colectivităților locale și APL.

În cazul în care vocea APL NU va fi auzită, aducem la cunoștința autorităților și opiniei publice decizia CALM de a folosi toate mijlocele democratice de apărare a autonomiei locale, drepturilor și intereselor colectivităților locale, inclusiv prin acțiuni de protest.    

Menționăm că Declarația a fost adoptată și agreată de către Consiliul de Administrare al CALM  la 12.10.2020. Din Consiliul de Administrare al CALM fac parte președintele și vicepreședinții CALM, președinții de filiale ale CALM din raioane, președintele Rețelei Femeilor Primar, toți primarii de orașe, etc.

Fișier:

Declarația integrală a CALM în legătură cu politica fiscală pentru anul 2021 și noua intenție a Guvernului de a plafona-exclude taxele locale

Serviciul de Comunicare al CALM

Imprimare