Comuna Sărata Veche din Fălești se dezvoltă intens. Oamenii din localitate deschid mici afaceri. A fost creată o mini-fabrică de producere și conservare. Primăria și-a făcut un plan de dezvoltare economică și turistică a comunei. A deschis un magazin de produse naturale, cu degustare într-un beci și vrea să atragă cât mai mulți turiști care să guste din ele.
Tata, fiii și mini-fabrica
Vreo două mâini mari de ardei roșii, opt ardei dulci, o pungă de roșii necoapte, pătrunjel și o legătură de hrean sunt pregătite să fie conservate. Stau pe una dintre mesele din aluminiu cu suprafață lucioasă din mini-fabrica de conserve, gestionată de familia Caras din comuna Sărata Veche, Fălești. Anatolie Caras a strâns ce a mai găsit la sfârșit de septembrie din grădină și le pregătește pentru o partidă nouă de conserve. Deocamdată, el e cel responsabil cât șeful, adică fiul mai mare, este plecat la muncă în Germania.

Anatolie Caras are 57 de ani, locuiește în Sărata Veche, Fălești și de câțiva ani încearcă să revitalizeze economia satului, împreună cu cei doi fii ai lui. De fapt, fiii pleacă deseori în Germania, unde repară case și apartamente, iar banii îi investesc la greu în mica afacere din sat unde încearcă de toate. Ei au hale industriale pe terenul fostei ferme de vaci, au terenuri agricole și o mică fermă de iepuri. Au deschis și un club de noapte cu bucătărie, unde gătesc „cele mai gustoase burgere și sushi”, așa cum spune antreprenorul. Iar în fosta clădire administrativă a fermei de vaci au făcut reparație și vor să deschidă un hotel pentru turiști.

Mai nou, fiii lui Anatolie, împreună cu primăria, asociația de băștinași și alți producători agricoli din sat, au reușit să deschidă o mini-fabrică de producere și conservare a fructelor și legumelor. Ei urmează să cumpăre produsele locale din sat și le vor valorifica prin dulcețuri, conserve, murături și alte produse. În așa fel vor să ajute locuitorii satului care cresc fructe și legume, dar și să contribuie la dezvoltarea economică a localității. „Dacă nu te susține nimeni, e foarte greu. Așa, îți mai dau un sfat, altfel te pornești la lucru”, confirmă Iurie Caras, fiul mai mic al lui Anatolie.

Anatolie Caras și fiul mai mic, Iurie și-au încercat puterile cu mai multe idei. Au hale industriale pe terenul fostei ferme de vaci, au terenuri agricole și o mică fermă de iepuri. Au deschis și un club de noapte cu bucătărie, unde gătesc cele mai gustoase burgere și sushi.
 
Investiția în viitor și-n tot satul
Maria Galiț, primara comunei Sărata Veche, la al patrulea mandat deja, spune că mini-fabrica va aduce plus valoare materiei prime. „Un produs final înseamnă și mai mulți bani pe care-i poate obține un agricultor, bani mai mulți în bugetul local, mai mulți oameni angajați și mai mulți turiști în localitate”, explică primara.

Și Iurie, și tatăl său spun că această afacere e o investiție în visul lor de a rămâne acasă. Pe alocuri, bărbatul pare dezamăgit că a lucrat foarte mult de-a lungul anilor, iar „rezultatele se lasă așteptate”, zice Anatolie. Și totuși, nu se oprește și își susține fiii în orice inițiativă. „Acum tata a rămas acasă storoj [din rus. paznic] și ei lucrează în Germania. Vin și investesc tot aici.”

Acum au de pus la punct niște acte cu mini-fabrica, dar și problema asigurării cu energie electrică. Aceștia se gândesc să instaleze surse alternative, întrucât și prețul la energie a crescut, iar utilajele toate sunt electrice. Au mai primit recent avize sanitare pentru trei tipuri de produse și altele două urmează să fie certificate. Planifică să creeze un magazin online pe rețelele sociale, pentru a vinde produsele lor.

 
Anul acesta, la mini-fabrica din Sărata Veche, Fălești au fost conservate câteva tipuri de produse. Au murat roșii cu adjică, usturoi , castraveți cu zucchini, pepene verde, au făcut dulceață de gutuie, de zmeură, de cireșe și altele. Vedeta este dulceața de ardei iute.
 
Rețetele nu le-au furat de nicăieri. Așa au gătit acasă zeci de ani la rând. De exemplu, Anatolie a gustat prima dată usturoiul murat 30 de ani în urmă la Moscova, unde a reparat mașina unui conațional. Acela i-a mulțumit cu o conservă. De atunci, e o tradiție să se facă usturoi murat în casă. „Îl pui la murat când usturoiul e încă tânăr, când e greu de curățat”, spune bărbatul menționând mândru că nepoțica lui l-ar mânca chiar și cu ceai.

„Lumea s-a săturat de produse aduse de peste hotare, cu multă chimie. Eu numai acasă mănânc patlajică nestrochită, naturală. Am vrut să fac pentru toată lumea să mănânce natural”, explică Anatolie. Cu suportul proiectului Elveția – PNUD „Migrație și dezvoltare locală” au fost elaborate instrucțiuni tehnologice și Standardul de firmă pentru 5 categorii de produse conservate, iar pentru 3 din ele au abținut deja și autorizațiile sanitare. Printre ele sunt dulceața de ardei iute, murăturile și dulceața din fructe și legume.

Turismul pentru „made in Sărata Veche”
Crearea mini-fabricii nu ar fi fost posibilă fără colaborarea dintre fiii lui Anatolie Caras, migranți circulanți, și producătorii de fructe, pomușoare și legume din s. Sărata Veche și Asociația Băștinașilor din Sărata Veche. Împreună au reușit să obțină susținere financiară din partea proiectului Elveția – PNUD „Migrație și dezvoltare locală”.

Pe lângă crearea acestei mini-fabrici, au reușit, împreună cu primăria Sărata Veche să dezvolte o strategie de dezvoltare economică și a turismului în localitate.

„Ne-am gândit să primim turiștii la muzeu și să le organizăm șezători în familie. Familia vine, se odihnește la noi, ia masa aici, are parte de activități distractive și de spectacole”, povestește primara Maria Galiț. Iar dacă vor să cumpere produse „made in Sărata Veche” turiștii vor intra în magazinul din spatele muzeului, organizat într-un beci răcoros. „Să deguste și să cumpere produse de casă, făcute la noi în localitate, brandul nostru sub marca comercială «Rețetele casei».”

 
Produsele cu brandul de Sărata Veche vor fi vândute într-un magazin mai neobișnuit și anume într-un beci. Această soluție scapă primăria de grija facturii la energia electrică și arendării spațiului, dar și profită de oportunitatea de a arăta turiștilor ce înseamnă un beci moldovenesc.
 
Împreună – mai puternici
Unul dintre rolurile principale în această colaborare a jucat-o și Asociația de Băștinași. Sărata Veche are peste 300 de reprezentanți în diasporă. Cel puțin 50 dintre ei sunt la un apel distanță cu Viorica Țurcan, directoarea executivă a asociației. „Avem o legătură foarte strânsă cu diaspora, sunt mereu alături de noi”, explică directoarea executivă.

Asociația a câștigat proiectul „Produse de brand din satele comunei Sărata Veche – Natural și cu gust de casă”. Astfel au susținut un grup de producători locali să investească în dezvoltarea infrastructurii de post-recoltare a producției locale de fructe, legume și pomușoare. Respectiv, Primăria a reușit să pună baza unui Parc Agro-Industrial în localitate. Asociația și diaspora, împreună cu primăria și producătorii au avut întruniri, au discutat direcțiile de dezvoltare economică a localității și cum diaspora poate ajuta. Din această experiență, au mai concluzionat că o strânsă colaborare între acești actori sporește dezvoltarea economică a comunei.

Viorica Țurcan, directoarea executivă a Asociației de Băștinași spune că diaspora este una foarte deschisă și gata mereu să ofere ajutor.
 
„Să-mi cresc copiii acasă”
40 de sere sclipesc în bătaia soarelui pe dealurile Săratei Vechi. Sunt ale unuia dintre producătorii cu care colaborează Anatolie Caras și feciorii lui – Adrian Raracean. Tânărul umblă dintr-o seră în alta să vadă roșiile încă rămase pe plantă la copt. Toată noaptea a cules roșii roada și a transportat-o la Chișinău și la Bălți.

Într-o seră a avut și niște castraveți, dar cel mai mult a produs roșii roz, galbene și roșii. Preconizează să strângă anul acesta în jur de 30-40 de tone de roșii. Le vinde pe toate pe piața locală. Adrian vede o perspectivă de dezvoltare a agriculturii prin extinderea plantației și prin dezvoltarea industriei de prelucrare. Își dorește ca roșiile să fie valorificate inclusiv prin conservarea și procesarea lor.

 
„Sunt planuri de viitor mari indiferent de tot ce se întâmplă în jur”, spune Adrian Rarancean, agricultor.
 
De ce să vinzi angro, dacă poți conserva?
În 2023, Adrian va planta tipurile de roșii mai potrivite pentru conservare. Anul acesta nu reușește să folosească mini-fabrica care e gestionată de fii lui Anatolie Caras. „Ca să mergem la procesare, trebuie să producem niște roșii hibride, speciale pentru conservare. Ceea ce am produs anul acesta sunt pentru consum imediat”, explică Adrian.

Mai mult decât atât, posibilitatea de procesare și conservare a roșiilor îi rezolvă una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă periodic – blocarea pieței locale. „Este din cauza prețurilor foarte mici. Anul trecut, tomatele au costat în jur de 4-5 lei angro. Respectiv, nu este rentabil să le vinzi. În situația asta este binevenită procesarea pentru sezonul rece”, spune Rarancean. Chiar dacă presupune cheltuieli adiționale, planifică să facă roșii murate și marinate, suc de roșii și alte produse din ele.

 
„Eu am fost peste hotare atât timp cât am fost flăcău și pentru mine a fost categorică decizia să mă întorc, să am o familie și să-mi cresc copiii fiind acasă. Eu am crescut acasă lângă părinții mei. Ei nu au fost duși nicăieri, chiar și când a fost greu, dar și bine” – Adrian Rarancean, agricultor din Sărata Veche, Fălești.
 
Asistentă socială și agricultoare
De doi ani, vara pentru Stela Baxan înseamnă că e momentul să-și ia concediu de la muncă și să culeagă zmeura. Este asistentă socială în satul Sărata Veche, iar în 2020 a plantat, împreună cu familia, 40 de ari cu zmeură.

A făcut-o din cauza salariului mic, dar și din dorința de a rămâne acasă. „Vrem să muncim la noi acasă, să ne întreținem familia. Există oportunitatea de a pleca peste hotare, dar am hotărât să câștigăm, de fapt, la noi în țară”, spune Stela.

În al doilea an de roadă, Stela este dezamăgită. La începutul sezonului a dat înghețul, apoi a fost secetă. Roada de zmeură a fost afectată, iar așteptările nu au fost satisfăcute. Chiar dacă i se pare greu, nu renunță. Planifică să mute plantația pe alt teren, iar pe actualul să lase doar puieții. Vrea să extindă suprafața de producere și să crească și alte fructe. „Este mini-fabrică în sat. În cazul în care o să avem roadă mai multă, vom accesa serviciile din localitate”, spune tânăra agricultoare.

Primara comunei Sărata Veche, Maria Galiț, a remarcat deja o tendință de creștere vizibilă în rândul întreprinzătorilor din localitate. „Astăzi avem cinci-șase familii care cresc pomușoare și alte fructe. Inițial erau zero. Noi nu am mai avut așa ceva”, explică primara.

Stela Baxan a plantat în 2020 zmeură, ca să crească veniturile familiei și să poată rămână în sat
Cum ar vrea să arate viitorul
În contextul strategiei de dezvoltare economică a localității, primara Maria Galiț spune că în următorii ani și-ar dori să fie șase-șapte întreprinderi înregistrate oficial, în fiecare an, cel puțin 10 locuri noi de muncă create anual și măcar o creștere de 5-10% la veniturile locale.

În prezent, bugetul satului este de aproape opt milioane de lei. O treime din acesta reprezintă veniturile proprii – impozite din salarii, plata pentru arenda bunurilor publice și altele. Astăzi, la bugetul local contribuie în jur de 20 de agenți economici. „Cu 100 de agenți economici înregistrați în localitate, cu minim cinci angajați, care achită impozite în bugetul local, am reuși să dezvoltăm restul infrastructurii de care este nemijlocit responsabilă autoritatea publică locală. Nu ar mai fi nevoie de granturi suplimentare”, explică primara Maria Galiț.

În concluzie, primara spune că tot ce se face în sat este pentru oameni, ca aceștia să aibă o viață activă și să nu regrete că au trecut pur și simplu prin viață.


Comuna Sărata Veche din Fălești este una dintre cele 25 de localități din Republica Moldova care au beneficiat de pe urma intervențiilor de dezvoltare economică locală în perioada 2019 – 2022, în cadrul proiectului Elveția – PNUD „Migrație și dezvoltare locală”.

Cu un buget total de 5 milioane dolari SUA (dintre care 1.5 milioane grant), intervențiile au avut ca scop crearea de oportunități economice pentru 175 de mii de membri ai comunităților locale, dar și migranți, fiind implementate de asociațiile de băștinași, în parteneriat cu autoritățile publice și mediul privat.

Imprimare