Preluând unele practici de administrare din România, primarul orașului Cimișlia Gheorghe Răileanu a reușit să facă economii la bugetul local și să dezvolte localitatea. Vicepreședintele CALM este convins că primarii ar reuși mult mai multe dacă ar fi uniți, indiferent de etnia sau apartenența politică și dacă legislația Republicii Moldova în domeniul administrării publice ar fi ajustată după modelele europene.
Ați obținut două distincții în ultima perioadă de timp, spuneți-ne despre ce este vorba?
– La Bruxelles am primit o diplomă semnată de președintele Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg – pentru implicarea în procesele democratice, promovarea democrației în Republica Moldova. Primăria Cimișlia a oferit spațiu pentru activitatea Asociației Europene Pentru Democrație Locală (ALDA). Mă strădui să promovez democrația atât în oraș, cât și în consiliu. În România am primit o medalie jubiliară, cu ocazia Centenarului Unirii. Medalia este executată de către Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria, editată în 150 de exemplare.
În discursul DVS. de la Adunarea Generală a Congresului Autorităților Locale din România și Republica Moldova (CALRRM) ați militat pentru unitatea primarilor, indiferent de etnia lor…
– Am făcut un asemenea apel către toți primarii, inclusiv cei din România și am vorbit despre psihologia cetății asediate, promovată aici încă de Uniunea Sovietică, dar și astăzi de Federația Rusă, transmisă în subconștientul nostru prin procesul de educație, iar unii până astăzi nu s-au putut debarasa de ea.
Și DVS. ați avut această gândire?
– Cred că da. În perioada sovietică am fost membru al partidului comunist, îmi amintesc toate prostiile pe care le-am spus celor care mă ascultau. Dar timpurile s-au schimbat, societatea s-a deschis, avem acces la informație, ș.a.m.d
Cum a apărut această colaborare între CALM și ACoR, pentru că de aici pornește totul.
– CALM-ul a făcut tot timpul eforturi ca să unească toți primarii, indiferent de orientarea politică, de etnie. Oricum, în CALM predomină membrii de etnie moldovenească, sau română, așa cum este și firesc, deoarece majoritatea populației are aceeași etnie. Cred că acești primari au fost mai insistenți privind colaborarea cu România, ceea ce era și firesc. Cu cine să colaborezi dacă nu cu țară vecină, cu țara în care locuiesc oameni care vorbesc aceeași limbă, au aceleași tradiții. Totodată, România este cel mai mare susținător al Republicii Moldova, este membru al UE, este țară datorită căreia UE mai publică materialele sale și în limba română, ceea ce ne permite să avem mai ușor acces la aceste documente. România are tradiții de administrație pe care noi nu le avem. Venim dintr-un imperiu, am fost ocupați în 1812 și tot timpul am avut statutul ținutului ocupat, ni se aduceau conducători din alte țări, de alte etnii, eram persecutați pentru libertatea de gândire. Astfel, aici s-a dezvoltat un infantilism politic, oamenii nu sunt obișnuiți să adopte decizii. Partidul Comunist conducea cu toate, iar autoritățile locale nu aveau nicio valoare.
Autoritățile locale de astăzi au învățat să adopte decizii?
– Nu toți în aceeași măsură dar au învățat, pentru că nu au încotro. Nimeni nu gândește și nimeni nu poate adopta decizii în locul lor, iar cetățenii nu mai pot aștepta ca să li se soluționeze problemele. România este un stat format de mai mult timp, de când a scăpat de turci a început să-și dezvolte niște practici administrative. Au preluat modelul francez și acum continuă să dezvolte conceptul administrativ, de vreo câțiva ani s-a introdus noțiunea de administrator public în legislația României, dar și în practica administrativă sunt foarte multe elemente actuale. Pentru noi este cel mai simplu să fim atenți și să învățăm de la ei. Am putea învăța și de la polonezi, de exemplu, care sunt campioni în autonomia locală de descentralizare, dar orice model administrativ trebuie să se bazeze pe tradițiile populare, pe psihologia națională. Toți acești factori ne-au determinat să stabilim cea mai bună colaborare cu Asociațiile Comunelor, Orașelor și Municipiilor din România. Cred că și la nivel central se fac anumite încercări de a dezvolta aceste relații, chiar dacă mai sunt piedici determinate de unele persoane, partide, bănuiesc că sunt și activități subversive secrete, în contextul luptei geopolitice, a războaielor hibride care se produc acum. Direcția însă este corectă. Este important să convingem pe toată lumea că suntem binevoitori, că nu dorim să marginalizăm sau să facem pe cineva de categoria a doua, așa cum se vehiculează.
Ce urmează după acest Consiliu al CALRRM?
– Urmează o muncă obișnuită, de rutină, vizite reciproce, împărtășirea ideilor, identificarea problemelor pe care le avem. Eu, de exemplu, am o listă de 67 de proiecte, le analizăm, le ajustăm, le discutăm, poate primim un sfat, poate chiar și un ajutor practic. În primăria Cimișlia am promovat ideea de a crea un mic hotel unde putem caza cinci persoane, pentru a putem invita experți, specialiști în scrierea proiectelor investiționale, în domeniul funciar, urbanistic, al evidenței patrimoniului. Cred că așa am putea grăbi evoluția noastră. Noi deja am preluat unele idei din România, în prezent avem o subdiviziune în cadrul primăriei Cimișlia care este responsabilă de salubrizare și spațiile verzi. Așa am făcut o economie a bugetului de trei ori – nu plătim taxa pe valoare adăugată, cheltuieli de regie. Știți că statul este un gestionar prost.
Să înțelegem că sunt multe practici ce ar putea fi preluate de la colegii din România?
– CALM insistă ca autoritățile centrale să grăbească ajustarea legislației după modelele europene, care corespund și legislației României. Noi studiem atent foarte multe documente, practici din România. Cred că faptul că suntem același neam ne va ajuta enorm, trebuie doar să fim deștepți, să mergem într-o direcție, să nu furăm, să nu mințim, să nu simulăm reformele și vom reuși.
Vă mulțumim!
