Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, județul Constanța, prim-vicepreședinte al Asociației Comunelor din România (ACoR), președintele Ligii Femeilor-Primar de comune din România este un susținător neobosit al APL din Republica Moldova promovându-le interesele ori de câte ori are această ocazie, inclusiv de la tribunele europene. Despre rolul ACoR și CALM în intensificarea colaborării dintre primarii din stânga și dreapta Prutului, despre solicitările înaintate celor două Guverne, dar și despre înfrățirile pe care comuna Cumpăna le-a înfăptuit de-a lungul anilor, Mariana Gâju ne-a vorbit în cadrul unui interviu, imediat după încheierea celei de-a III-a reuniuni a Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova (CALRRM). Evenimentul a fost organizat de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și a avut loc la 11 mai, la Chișinău.
Astăzi, în cadrul Adunării Generale a CALRRM a fost o atmosferă de nedescris, inclusiv prin faptul că primarii au ales să îmbrace haine tradiționale și să poarte eșarfe tricolore…
– Este aceeași emoție pe care am avut-o acum cinci ani când, tot aici, în luna mai, acasă la Chișinău am constituit Consiliul Național al Autorităților Locale din Republica Moldova și România. Bineînțeles că cea mai impresionantă și cea mai emoționantă întâlnire a fost cea de la Alba Iulia, din Sala Unirii, unde în urmă cu o sută de ani a fost semnat actul Unirii. Și atunci, toți cei aproape 4oo de primari din România și Republica Moldova am purtat aceleași eșarfe, pentru că avem aceleași simțiri. Este firesc să fie emoția reîntâlnirii frate cu frate, pentru că sângele apă nu se face. Unde-i frate lângă frate se dă lumea la o parte, contrar tuturor opozițiilor care de-a lungul anilor s-au manifestat pentru realizarea acestor acorduri de înfrățire, acestor parteneriate pe care unitățile administrativ-teritoriale, comunele României le-au realizat cu localități din Republica Moldova. Aceste bariere au fost dărâmate, înfrățirile se înfăptuiesc an de an. În anul Centenarului se vor semna și mai multe acorduri de înfrățire și cum este firesc, bărbat și femeie își dau mâna în administrația publică locală. Ne dorim ca APL să fie susținută și de administrația publică centrală.
Lipsește această susținere?
– Nu întotdeauna. Dar tocmai unitatea aceasta a determinat reprezentanții administrației publice centrale din ambele Guverne să-și aplece privirea cu interes, dar și cu rezolvare a numeroaselor solicitări ale celor două țări-surori. De-a lungul anilor, Guvernul României a acordat, după cum bine știți, atât sume financiare pentru aprovizionarea și dotarea școlilor și grădinițelor cu microbuze, cu materiale de construcție, ș.a.. Consiliile locale înfrățite au adoptat hotărâri prin care alocă sume financiare necesare unităților administrativ-teritoriale din Republica Moldova. Comuna Cumpăna, situată la 5 km de municipiul Constanța, la țărmul mării Negre are realizate înfrățiri cu 6 localități din Republica Moldova. Încă din anul 2003 am făcut o înfrățire cu comuna Puhăceni, apoi cu comuna Budești, cu municipiul Strășeni, a urmat comuna Sărata Veche, apoi Capaclia, iar în 2014 cu orașul Cricova. Voi consfinți anul Centenarului prin semnarea unui acord de înfrățire cu comuna Cazangic. Nu e singura comună din România care va avea astfel de acte de înfrățire. Mi-am luat chiar un angajament aici, împreună cu Liga Femeilor- Primar de comune și Liga Femeilor Primar din Republica Moldova să putem să răspundem de această acțiune a înfrățirilor pentru că femeia este suflet și echilibru în familia ei, dar este suflet și echilibru și în activitatea din APL.
Ce solicitări aveți de la autoritățile centrale?
– Solicităm ca legislația din România și Republica Moldova să fie aceeași în domeniul APL, deoarece actul administrativ este unul care se ghidează după normele Uniunii Europene. Noi, România, susținem la nivelul tuturor organismelor europene aderarea cât mai rapidă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ca și reprezentant al ACoR în Comitetul Regiunilor la diferite instituții am solicitat acest deziderat al poporului din Republica Moldova. Totodată, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Administrației Municipiilor și Regiunilor (CMR) sunt de părere că putem să avem o imagine cât mai reală despre realitățile din Republica Moldova doar având oameni din Republica Moldova în aceste instituții europene.
Vorbiți-ne, vă rog, despre rolul ACoR-ului și CALM-ului în rezultatul pe care îl avem astăzi la nivel de înfrățiri, alte colaborări dintre primarii de pe cele două maluri ale Prutului?
– ACoR și CALM au fost cele două entități cu personalitate juridică care au pus bazele acestui Consiliu al Autorităților Locale din România și Republica Moldova. Voința acestor două entități a determinat încet-încet ca voința primarilor să se exprime mai ușor, mai cu încredere și mai unitar. Un glas singur nu se aude, dar când sunt mai multe voci atunci se fac auzite și la nivel de Guvern – fie al Moldovei, fie al României. Tocmai aceste demersuri pe care le-am făcut au dat curajul și celorlalți colegi, care nu știau ce acte să înfăptuiască, a fost un regulament după care s-au ghidat CALM-ul , dar și ACoR-ul. ACoR-ul, având posibilitate financiară mai mare a fost cel care a dat semnalul finanțării unor obiective din localitățile înfrățite. Acest semnal s-a dat după ce am primit avizul de la ministerul Finanțelor, acest lucru înseamnă că ACoR-ul a bătut la ușa acestuia. Apoi, în fiecare an copiii din cele șase localități înfrățite au fost oaspeții comunei Cumpăna, pe litoralul românesc, beneficiind de o vacanță de vară și nu o spun ca pe o laudă. Știți foarte bine că sunt copii care poate n-au părăsit granițele localității de baștină, sau ale Republicii Moldova, n-au văzut niciodată marea. Pentru mine ca om, ca mamă și abia apoi ca primar, cel mai important lucru e să deschidem ochii copiilor spre frumusețile țărilor noastre, să vadă cetățenii care sunt beneficiile Uniunii Europene, cum putem face asta dacă nu prin schimburile de experiență pe care le realizăm între cadre didactice, între dascăli, între medici, între profesioniști. Așa consider eu că munca concretă a ACoR-ului și a CALM-ului este îndeplinită.
Consilierii locali din Cumpăna ce părere au despre atâtea înfrățiri ale comunei DVS. cu localități din Republica Moldova?
– 17 consilieri din diferite formațiuni politice sunt în comuna Cumpăna . Dar nu ne este greu să ne înțelegem pentru că vorbim aceeași limbă, avem același port popular și aceleași trăiri. Schimbul de experiență a dovedit vrednicia moldovenilor de a fi frați. De aceea, pentru mine, ca și primar, coordonator principal de credite, nu îmi este deloc greu să prezint nota de fundamentare a hotărârii de consiliu local, pe care consilierii locali să o aprobe în ceea ce privește deschiderea porților comunei larg către frații din Republica Moldova.
Copiii din Cumpăna au reușit să ajungă în Republica Moldova?
– Bineînțeles. Poate nu văzuseră Prutul, poate nu ajunseseră până aproape de Transnistria, poate nu știau ce înseamnă municipiul Strășeni, sau comuna Budești, sau Capaclia. Ei trebuie să cunoască, pentru că abia așa fac diferențe între ceea ce au, ce le lipsește și trebuie să năzuiască să tindă spre cât mai bine pentru viață, pentru omenie și pentru educație. Fiecare copil educat este un om câștigat, iar viața unei națiuni este cultura ei proprie.
Vă mulțumim!
