La începutul săptămânii curente, Consiliul Municipalităților și Regiunilor Europene în colaborare cu Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova au organizat la Chișinău o Conferință unde s-a discutat despre starea autonomiei locale din țările Parteneriatului Estic, modul în care autoritățile din țările Parteneriatul Estic reuşesc să stabilească un dialog cu autoritățile centrale, dar şi cu structurile europene. Despre aceasta, dar și despre starea democrației locale din unele țări cu tradiții democratice și din parteneriatul estic s-a discut în cadrul emisiunii Regionalii de la TV 8, moderată de Mihail Sircheli. Invitaţi în studio au fost Alexandru Osadci, coordonator de programe în cadrul CALM, Elita Cakule, coordonator de programe internaționale în cadrul Asociației Organelor Administrației Publice Locale și Regionale din Norvegia şi David Melua, director executiv al Asociației Naționale a Autorităților Locale din Georgia.
Mihail Sicheli: Alexandru Osadci, în calitate de reprezentant al CALM, unul dintre organizatorii evenimentul, care a fost scopul organizării acestei Conferinţe şi dacă aţi atins obiectivele propuse?
Alexandru Osadci: În principiu, putem menționa două obiective. Primul este consolidarea dialogului sau dezvoltarea dialogului între autoritățile centrale și locale, un subiect important și actual pentru Republica Moldova, al doilea obiectiv fiind rolul partenerilor noștri străini, programul Uniunii Europene pentru Republica Moldova, colaborarea în cadrul Parteneriatului Estic și cooperarea cu alte țări ale partenerilor noștri externi.
Programul a fost unul foarte bogat, nivelul şi rezultatul acestei Conferințe au fost peste așteptările noastre. Au fost menționate momente interesante și pozitive în ceea ce privește Uniunea Europeană și programul Uniunii Europene pentru RM, dar și pentru alte țări cum ar fi Georgia sau Ucraina, deoarece discuţiile au avut loc în context regional.
Mihail Sircheli: La această Platformă care a întrunit Asociațiile primarilor din aceste 3 țări: Ucraina, Georgia, Moldova, din partea guvernului a fost un singur reprezentant al Guvernului, secretarul general adjunct al Guvernului Valentin Guznac. Au mai participat și alți reprezentanți ai altor guverne, ai altor țări sau nu a fost stabilită o asemenea țintă pentru această platformă de dialog?
Alexandru Osadci: A existat un dialog între autoritățile locale din țările Parteneriatului Estic, reprezentanţii principalilor noștri parteneri europeni, Banca Mondială și alte organizații respectiv, în astfel de cazuri, de obicei, participă reprezentantul Guvernului din țara gazdă.
Mihail Sircheli: David Melua, pe cât de utilă este această discuție pentru promovarea și consolidarea asociațiilor primarilor?
David Melua: Noi facem schimb de experienţă cu colegii din RM și Ucraina, fiecare țară are propriile sale realizări, probleme și provocări cu care se confruntă autoritățile locale, iar schimbul de informații ne oferă posibilitatea de a învăța din experiența altora, astfel autoritățile locale au de cîștigat deoarece avem șansa de a prelua tot ce este bine creat în R. Moldova sau în Ucraina, sau în Georgia.
Mihail Sircheli: Analizând componența invitaţilor poți ajunge la concluzia că Platforma creată cu partenerii europeni este un instrument de a pune presiune asupra autorităților centrale. Este adevărat?
Elita Cakule: Formatul pe care îl avem astăzi, este ca noi să facem schimb de experiență între diferite țări implicate în acest proces, reprezentanți din Letonia, Estonia, Suedia, România, Norvegia.
Mihail Sircheli: În acest context, presupun că Norvegia are o vastă experiență în administrația locală. Cum stabiliți contactele și dialogul cu APC, sau nu mai aveţi această problemă, iar APL îşi cunosc competențele și nu e nevoie să ceară autorităților centrale competențe suplimentare?
Elita Cakule: Înaintea emisiunii comparam acest proces cu o casă construită. Procesul autonomiei locale s-a început în Norvegia în anul 1837, de atunci este prima Lege a administrației publice locale în Norvegia, anume atunci s-a decis ca problemele locale să fie rezolvate la nivel local. La momentul respectiv au fost organizate alegeri pentru a selecta reprezentanții comunităților locale, iar din acel moment şi până în prezent, autoritățile locale sunt în proces de dezvoltare, deoarece chiar dacă veți construi o casă, periodic ea are nevoie de reparație.
Dialogul pe care l-am stabilit în Norvegia cu autoritățile centrale ar fi din 2001, acum avem o relaţie bine structurată care, în versiunea norvegiană, nu este prevăzută în nicio Lege. Acesta este mai degrabă un angajament politic al autorităților centrală cu asociația noastră. Este stabilit cine lucrează în acest secretariat, astfel încât să existe un dialog care evoluează în timp, deoarece sistemul se schimbă, iar întrebările discutate variază.
Mihail Sircheli: În R. Moldova se discută că autorităților locale este necesar de dat mai mulți bani, deoarece competențele au fost transmise, nu şi mecanismele. Ce probleme sunt discutate în Norvegia de către autoritățile locale cu cele centrale?
Elita Cakule: În ceea ce privește problematica discuțiilor în cadrul dialogului dintre APC cu APL e vorba de transferul de competențe și finanțarea acestora, alt exemplu ar fi reformarea autonomiei locale și finanțarea acestor reforme. În cadrul acestor discuții cu conducerea politică a Norvegiei are loc calculul privind costul implementării acestor reforme sau servicii. Proiectul calculelor este pregătit de Biroul de Statistică. În grupul de lucru implicat în calcularea acestor costuri fac parte reprezentanții statului, autorităților publice din cadrul ministerelor și reprezentanții asociației noastre. Astfel, atunci când ne întrunim, primim datele de bază pentru calcul. Este important ca modalitatea de calculare să fie transparentă, astfel încât să știm că aceste calcule sunt obiective.
Mihail Sircheli: Dumneavoastră vorbiți despre reformele care se referă doar la administrația publică locală?
Elita Cakule: În cazul în care sunt reforme de stat care se referă într-o anumită măsură la autoguvernarea (autonomia) locală, de exemplu, reforma poliției din Norvegia, care este doar de stat, dar care afectează într-o măsură autoritățile locale, se discută în cadrul forumului consultativ dintre Asociația noastră și Guvern.
Mihail Sircheli: Cum are loc acest dialog în Georgia? La fel ca în Norvegia sau ca în Moldova?
David Melua: Trebuie de menționat că temele de dialog în Georgia sunt la fel ca în Norvegia, dar calitatea discuțiilor, dialogului este mai înalt în Norvegia. Noi tindem spre acest lucru, dar avem nevoie de timp pentru a ajunge la un nivel de dialog între autoritățile centrale și locale la fel ca în Norvegia, acesta fiind o parte integrantă a culturii politice.
Noi conștientizăm că acest dialog ar trebui să fie și productiv. Acest concept încă nu există în cultura noastră politică. Dialogul nostru este mai mult de dragul dialogului, nu pentru a soluţiona problemele. Asociația noastră se străduie să se facă auzită într-un fel de autoritățile centrale, iar în Norvegia acest lucru nu este necesar, deoarece există o cultură politică care obligă moral fiecare politician să colaboreze cu autoritățile locale.
Mihail Sircheli: Care este rolul asociaților DVS?
David Melua: În fiecare an, atunci când este pus în discuție bugetul de stat, noi organizăm o întrevedere cu reprezentanţii Ministerului Finanțelor și ai Biroului Primului Ministru. În cadrul dialogului se analizează câți bani ar trebui să primească autoritățile locale din bugetul de stat. Avem un sistem special dedicat echilibrării veniturilor bugetelor locale, dar este nevoie de mai mulți bani pentru investiții capitale. Acest lucru se stabilește în cadrul dialogului cu Ministerul de Finanțe, fiind cea mai dificilă sarcină a Asociației noastre, deoarece e nevoie de multe argumente pentru a primi sprijin și din partea Parlamentului Georgiei. Astfel, Asociația lucrează în acest sens nu numai cu Ministerul Finanțelor, dar și cu Parlamentul, care trebuie să accepte ca unele sume mai mari să fie destinate autorităților locale pentru investiții capitale.
Mihail Sircheli: Aşa e şi la noi, Alexandru Osadci?
Alexandru Osadci: Noi avem specificul nostru. Comparativ cu Norvegia și Georgia, în ultimii 10 de ani, din an în an, dialogul este ori unul bun, ori lasă de dorit. Nu există o stabilitate în acest sens. Impresia mea este că în Georgia, dar şi în Norvegia, lucrurile sunt mai avansate, deoarece aceste ţări au un dialog constant. La noi, de fiecare dată când se schimbă Guvernul, vin oameni noi și e necesar să se explice din nou elementele de bază: autonomia locală şi democrația locală. Acest lucru ia timp și creează instabilitate.
Menționăm că Norvegia este una dintre cele mai bogate țări – datorită culturii deosebite de comunicare între stat și APL.
