La 6 mai, în municipiul Hîncești s-a desfășurat ședința primarilor filialei Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) din raionul Hîncești. La eveniment a participat și directorul executiv al CALM, Viorel Furdui. În cadrul evenimentului a fost consultat conceptul elaborat de CALM privind reforma administrației publice locale (APL) pentru a prezenta o viziune comună.
Primarii au venit cu mai multe propuneri și au exprimat o serie de preocupări legate de modul în care este promovată reforma:
Graba excesivă: Procesul de amalgamare este impus într-un ritm alert, ceea ce riscă să ducă la lichidarea mai multor primării fără consultări reale cu comunitățile și fără o analiză a consecințelor.
Pragul de 3.000 de locuitori: Criteriul obligatoriu pentru constituirea noilor primării amalgamate este considerat nerealist și arbitrar. Primarul de Cățeleni, Petru Cozlan, a explicat că unele localități nu ating pragul deși doresc să se amalgameze, lipsindu-le câteva zeci sau sute de persoane. „De ce trebuie să mergem kilometri distanță doar pentru că nu ajung 10 sau 200 de oameni pentru a atinge pragul de 3 mii?”, a întrebat edilul.
Resurse insuficiente: Alexandru Botnari, primarul municipiului Hîncești și vicepreședinte CALM, a remarcat că în Uniunea Europeană reformele au fost susținute cu fonduri europene consistente, în timp ce în R. Moldova doar se promite că acestea vor fi disponibile după amalgamare.
Centralizare excesivă: Spre deosebire de practica europeană, unde impozitele întreprinderilor rămân la primării și școlile, grădinițele, spitalele sunt gestionate local, în R. Moldova aceste atribuții sunt concentrate la nivel central, ceea ce limitează autonomia locală.
Tensiuni între comunități: Primara satului Nemțeni, Elena Doronceanu, a menționat că reforma a afectat relațiile de bună vecinătate, fiecare primar dorind ca centrul administrativ să fie în localitatea sa. „Suntem dezorientați, avem foarte puțin timp pentru amalgamarea voluntară, iar criteriul de 3 mii de locuitori nu este unul real”, a subliniat aceasta.
Directorul executiv al CALM Viorel Furdui a precizat că primarii susțin ideea reformei, dar este nevoie de garanții fiscale și juridice concrete, astfel încât localitățile care vor rămâne fără primării să nu fie discriminate. „Observăm, de asemenea, că despre nivelul doi, raioanele, aproape că nu se discută, deși de mult timp atragem atenția că ele și-au pierdut esența și utilitatea.”
Potrivit directorului executiv al CALM, în R. Moldova nu mai este nevoie de nivelul II de administrație și s-ar identifica voturi în Parlament pentru a modifica Constituția. „Astfel, am putea crea 3 sau 5 regiuni, iar primăriile de orașe ar trebui să devină poli de creștere economică și centre de servicii pentru localitățile rurale. În același timp, procesul de amalgamare trebuie continuat, dar să fie cu adevărat voluntar, nu impus de la centru.”
În concluzie, primarii din Hîncești recunosc necesitatea reformei administrației publice locale, dar cer timp, resurse și consultări reale cu comunitățile. Ei atrag atenția că o reformă grăbită, fără garanții și fără implicarea reală a autorităților locale, riscă să genereze tensiuni și să compromită obiectivele de dezvoltare și de integrare europeană ale R. Moldova.
CALM va continua organizarea de întruniri în teritoriu pentru a colecta opiniile edililor și a formula o poziție comună, care să fie prezentată Guvernului.
