Care sunt realitățile din statul nostru văzute prin ochii unui ales local din România? În ce condiții Republica Moldova ar putea avea viitor? De ce unii cetățeni români nu sunt de acord ca autoritățile din țara lor să mai investească în stânga Prutului? În ce condiții ar putea coopera APL din cele două state? La acestea și alte întrebări aflăm răspunsul din interviul cu primarul comunei Parva, județul Bistrița-Năsăud Ioan Strugari.
Ce credeți despre prezența grupului de primari din Republica Moldova la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România?
Ioan Strugari: În primul rând, noi suntem cu câteva etape în fața Dvs, lucru care se vede și în felul în care știm să gestionăm anumite tipuri de proiecte mari, de milioane de euro. Cred că unul dintre marile noastre avantaje este că am fost geostrategic așezați în altă parte a Europei față de Dvs, cei de peste Prut. Cred că acest fapt a motivat și Uniunea Europeană să ne accepte cu bunele și cu relele noastre, mult mai ușor decât pe Dvs. Astăzi suntem la o altă etapă, la 12 ani de la aderarea României la UE iar lucrurile se schimbă în bine. Totodată, văzând ce se întâmplă în Republica Moldova cred că aceasta nu are prea mult viitor dacă nu se schimbă, în primul rând, gândirea cetățenilor față de lideri, de autorități. Am văzut acolo un popor foarte umil, care știe să plece capul. Cred că moldovenii de peste Prut trebuie să aibă mai multă demnitate, să-și aleagă oamenii de care au nevoie, care să-i reprezinte cu devotament și cu dragoste pentru ei și lucrurile se vor schimba.
Frica aceasta a intrat în măduva oaselor pentru că, așa cum ați spus și Dvs, cetățenii din stânga Prutului au trecut prin vitregii mai mari decât cei din dreapta Prutului…
Ioan Strugari: Marea „minune este că încă nu au dispărut cei care aplecau acolo capetele. Indiferent dacă Dvs cunoașteți sau nu, în RM încă mai există acele tipuri de constrângeri, prin toate metodele posibile, mai ales asupra aleșilor locali, astfel încât ei să fie subordonați unor clanuri politice.
Pe Dvs ce v-a motivat să veniți în RM?
Ioan Strugari: Sunt primul primar din România care am semnat un act de înfrățire cu o localitate din Republica Moldova: Telița, Anenii Noi. Apoi, mai mulți primari din RM mi-au scris iar eu am fost să-i vizitez. În general, m-am dus în zona Nistrului, de la Anenii Noi spre Bulboaca, Șerpeni. Am găsit oameni prea frumoși, prea buni, prea deschiși, prea ospitalieri, dar și cu sentimentul acesta de a fi cu capul plecat în fața tuturor.
De ce sunt importante aceste acte de înfrățire?
Ioan Strugari: Pentru că vrem să ne recunoaștem noi între noi. Din nefericire, în unele comune am fost primiți cu foarte mult scepticism și ni s-a spus că noi suntem răi, că v-am bătut și să nu mai avem ce căuta prin localitate. Cred că e vorba de spălarea creierului prin diverse metode care persistă și la generația tânără, din nefericire.
Spuneați că primarii din România au această experiență de a lucra cu proiectele mari. Din păcate, primarii din RM nu prea au avut această șansă pentru că nu suntem membri ai UE și nici nu avem acces la asemenea proiecte. Ar putea aleșii locali din România să-i ajute pe colegii lor din stânga Prutului cu expertiză, consultanță etc?
Ioan Strugari: Suntem deschiși să ajutăm pe partea de management și implementarea proiectelor dacă se vor identifica sursele de finanțare iar Guvernul Dvs nu va schimba regulile de joc pentru că acolo, la Dvs, din câte văd eu, proiectele se iau pe ochi frumoși, pe ascuns, total netransparent. În timp ce la noi sunt fonduri europene care indiferent de ce culoare politică ai, indiferent cum te cheamă, dacă ai un proiect consolidat, bine pus la punct din punct de vedere tehnic și financiar, nu ai nici un impediment să nu câștigi.
Pentru comunitățile din RM ar fi o mare șansă ca împreună cu comunitățile înfrățite să poată avea acces la aceste fonduri europene…
Ioan Strugari: În primul rând, RM trebuie să hotărască într-un termen foarte scurt ce vrea. Vrea în Uniunea Europeană sau vrea înapoi în spațiul eurasiatic pentru că vor fi ani, dar nu mulți, în care se va investi acolo după care acest proces va fi blocat, atât timp cât noi vrem de la Europa doar banii, vrem de la români doar banii, dar nu vrem și niște reguli clare de joc. Lucrul acesta nu poate continua la nesfârșit pentru că nu mi se pare corect mie, ca cetățean român, să finanțăm atâția bani acolo, inclusiv pentru cei care au cetățenie română cu domiciliul în localitățile noastre, să aibă aceleași drepturi ca și noi iar când mergem la voi ei neagă total că sunt români.
Vă mulțumim!
Ana Moraru, Serviciul de Comunicare al CALM
