Ziua mondială a asistenței umanitare este o ocazie oportună pentru a pune în evidență rolul crucial al implicării noastre comune pentru a răspunde nevoilor persoanelor refugiate, în toată diversitatea lor. La fel, este un moment esențial de recunoaștere a importanței consolidării relațiilor, parteneriatelor și colaborării între autoritățile centrale și locale, societatea civilă și comunitatea donatorilor, bazate pe încredere, respect și recunoaștere.

Dincolo de consecințele sale devastatoare și suferința umană imediată, războiul Rusiei împotriva Ucrainei are repercusiuni semnificative asupra drepturilor și bunăstării femeilor și fetelor.

Accesul la servicii esențiale, cum ar fi sănătatea și educația, devine o provocare în astfel de contexte, adâncind inegalitățile. În plus, siguranța personală și bunăstarea femeilor sunt adesea compromise, pe măsură ce ele se confruntă cu riscuri sporite de violență în bază de gen, exploatare și abuz. Pentru UN Women, promovarea drepturilor femeilor și integrarea dimensiunii de gen în acțiunile umanitare este o prioritate. Prin întreprinderea măsurilor corespunzătoare, este asigurată recunoașterea și abordarea nevoilor specifice ale femeilor, consolidând, astfel, reziliența și coeziunea socială în societățile afectate de conflict.

Potrivit reprezentantei de țară UN Women Moldova, Dominika Stojanoska „Pe măsură ce războiul din Ucraina a intrat în al doilea an și aproape 100,000 de persoane refugiate au decis să rămână în Moldova, este necesar de asigurat un sprijin constant atât pentru asistența umanitară cât și pentru integrarea în comunitățile gazdă, promovând în același timp o pace durabilă. Femeile, fie că sunt afectate disproporționat de crize din cauza inegalităților preexistente, fie – ca în cazul acestei crize – reprezintă majoritatea persoanelor refugiate, se află în prima linie în gestionarea procesului de redresare și reziliență”. Dominika Stojanoska a mai subliniat că „Abordarea UN Women acordă prioritate unui răspuns gestionat de parteneri/-e, implicând femeile refugiate și din comunitățile locale de ambele părți ale râului Nistru și se bazează pe capacitatea autorităților publice locale și a organizațiilor societății civile de/pentru femei de a implementa programe care pun accent pe leadershipul și expertiza femeilor în promovarea integrării și rezilienței”.

Conform informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră a Republicii Moldova pentru portalul de date operaționale al UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, 83 la sută din persoanele refugiate aflate la moment pe teritoriul țării noastre sunt femei și copii, ce sunt găzduite/-ți de comunitățile locale sau optează pentru cazare în sectorul privat. Astfel, în scopul dezvoltării inițiativelor locale care abordează nevoile comunităților gazdă și ale persoanelor refugiate pentru a stimula coeziunea socială, incluziunea și reziliența, UN Women, în colaborare cu Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și cu sprijinul financiar al Guvernului Elveției, a lansat proiectul „Consolidarea rezilienței membrilor/-elor comunităților locale afectate de criză și a persoanelor refugiate prin inițiative comunitare, coeziune socială, dezvoltarea capacităților și dialog”.

Katri Hoch, coordonatoarea Programului de Asistență Umanitară din cadrul Biroului de cooperare al Elveției, menționează că Republica Moldova, fiind afectată de crize multiple, necesită atât strategii pe termen scurt de consolidare a rezilienței populației și persoanelor refugiate, cât și reforme orientate pe termen mediu și lung în diverse domenii, asigurând primordial promovarea coeziunii sociale dintre comunitățile gazdă și cea a persoanelor refugiate. „Prin proiectul implementat de UN Women, Elveția tinde să sporească nivelul de asigurare a conexiunii dintre intervențiile de dezvoltare, asistență umanitară și consolidare a păcii și securității, abilitând grupurile conduse de femei să abordeze problemele sociale prin inițiative orientate pe necesitățile din comunitate, care răspund și nevoilor persoanelor refugiate. Valoarea adăugată a proiectului constă în consolidarea vocii și participării femeilor, contribuind astfel la coeziunea socială, în timp ce grupurile conduse de femei se angajează în dialog în întreaga țară, inclusiv în regiunea transnistreană”, a afirmat reprezentanta Biroului de cooperare al Elveției.

Autoritățile publice locale (APL) au jucat un rol esențial în răspunsul din prima linie la necesitățile persoanelor refugiate încă de la începutul războiului/invaziei. Conform statisticilor, până în prezent, 899,891 persoane refugiate din Ucraina au intrat pe teritoriul țării noastre, iar la moment aici se află 109,815 persoane. Inițial, APL-urile au asigurat asistență și coordonare imediată ca prim punct de contact pentru persoanele refugiate sosite pe teritoriul Republicii Moldova. Acum, APL-urile se concentrează pe promovarea coeziunii sociale și pe consolidarea relațiilor dintre comunitățile gazdă și persoanele refugiate.

Astfel, proiectul „Consolidarea rezilienței membrilor/-elor comunităților locale afectate de criză și a persoanelor refugiate prin inițiative comunitare, coeziune socială, dezvoltarea capacităților și dialog” presupune susținerea a 7 comunități din nordul, centrul și sudul țării, inclusiv din UTA Găgăuzia, selectate în baza unui studiu efectuat de CALM, ținând cont de numărul de persoane refugiate ce sunt găzduite, distribuția geografică echilibrată, implicarea anterioară a autorităților publice locale în oferirea răspunsului la criza refugiaților etc.

„Parteneriatele locale sunt esențiale în asigurarea conexiunii dintre intervențiile de dezvoltare, asistență umanitară și consolidarea păcii. Sunt mândră de colegii și colegele mele primari și primare care din prima zi a războiului inițiat de Rusia în Ucraina, au mobilizat comunitățile pe care le reprezintă pentru a găzdui refugiați și refugiate, în mare parte femei și copii”, a menționat Tatiana Badan, Președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). Totodată, ea a vorbit despre principalele domenii de implementare a inițiativelor locale prevăzute în cadrul proiectului: „În cele șapte comunități ce găzduiesc persoane refugiate sunt implementate inițiative de reamenajare a infrastructurii comunitare și activități de coeziune socială la nivel comunitar, fiind astfel, create condiții mai bune pentru femeile refugiate care au decis să rămână în Republica Moldova, dar și pentru femeile și copiii din comunitățile respective. Autoritățile publice locale sunt promotoare ale coeziunii sociale și abordările inovatoare folosite în cadrul acestor inițiative, inclusiv prin implicarea organizațiilor de femei și de tineret din aceste localități, vor contribui la integrarea dimensiunii de gen în inițiativele locale.”

Prin urmare, nevoile comunităților gazdă și ale persoanelor refugiate vor fi abordate prin intermediul a 7 inițiative locale implementate la Briceni, Ștefănești (r. Florești), Anenii Noi, Cricova, Ștefan Vodă, Selemet (r. Cimișlia) și Comrat și vor include, în ansamblu, lucrări de reamenajare a infrastructurii comunitare (centre comunitare, școli, clădiri ce găzduiesc, pe termen mediu și lung, femei și copii din comunitatea de refugiați și cea locală), activități de coeziune socială la nivel comunitar (activități culturale, artistice, sportive, târguri, vernisaje, etc.), acordarea asistenței psihologice, precum și măsuri de eficiență energetică și de atenuare a schimbărilor climatice. În total, 13,300 de persoane refugiate și din comunitățile locale, vor beneficia pe urma celor 7 inițiative locale, dintre care 4,627 femei și 5,235 copii.

În acest context, Ludmila Zdraguș, primara comunei Ștefănești, raionul Florești a vorbit despre măsurile planificate pentru asigurarea coeziunii sociale în localitate: „Ne propunem integrarea și susținerea persoanelor refugiate, prin realizarea de activități de coeziune socială la nivel comunitar, care vor reuni cel puțin 200 persoane din comună și cele 26 persoane refugiate, inclusiv copiii acestora. Planificăm desfășurarea de seri culturale, evenimente artistice, expoziții, care vor promova coeziunea socială în rândul populației locale, folosind abordări inovatoare. În afară de aceste acțiuni, la moment, suntem la etapa inițială de realizare a proiectului de asistență psihologică atât a persoanelor refugiate, precum și a celor din localitate”.

În orașul Cricova, potrivit primarului, Valentin Guțan „Cu scopul de a încuraja și a asigura un mediu incluziv și primitor pentru persoanele refugiate, sunt desfășurate o serie de activități de ordin social, educațional, juridic și medical, ce presupun implicarea activă a persoanelor refugiate în diverse activități organizate în cadrul Bibliotecii Publice Cricova; participarea lor alături de comunitatea locală în proiectele sociale organizate de Centrul de Tineret Cricova, precum și oferirea de consiliere privind accesul la serviciile medicale și juridice”.

„De la începutul războiului din Ucraina și până la moment, Primăria orașului Ștefan Vodă a reușit să gestioneze criza refugiaților, asigurând suport pe toate dimensiunile: umanitară, socială, medicală, psihologică, educațională și juridică” a afirmat Vladislav Cociu, primarul orașului Ștefan Vodă. În continuare, prin inițiativele planificate se urmărește sporirea coeziunii sociale între persoanele refugiate și cele din localitate prin organizarea unor evenimente comune; asigurarea integrării prietenoase și eficiente a persoanelor refugiate din Ucraina; crearea unui mediu armonios, cu o infrastructură reînnoită, care va permite organizarea evenimentelor tematice, precum și desfășurarea Forumului Investițional Moldo-Ucrainean, organizat cu scopul de a dezvolta zona transfrontalieră din sudul Moldovei și Ucrainei, acordarea susținerii reciproce pentru dezvoltarea economică și atragerea investițiilor străine. Totodată, Vladislav Cociu a afirmat că „Primăria Ștefan Vodă își propune și în continuare să depună eforturi pentru a facilita coeziunea socială dintre persoanele refugiate din Ucraina și cele din comunitatea locală, ceea ce ar permite prevenirea discriminării persoanelor pe criterii de identitate culturală sau statut socio-economic”.

Proiectul „Consolidarea rezilienței membrilor/-elor comunităților locale afectate de criză și a persoanelor refugiate prin inițiative comunitare, coeziune socială, dezvoltarea capacităților și dialog” este implementat de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) în colaborare cu UN Women și sprijinul financiar al Guvernului Elveției.

Imprimare