Când statul pleacă dintr-un sat, locul nu rămâne gol. Îl ocupă altcineva.
Reforma administrativ-teritorială, în forma propusă, înseamnă că statul se retrage din mai mult de două treimi din primării și din circa 700–800 de localități rurale, fără să lase nimic serios în schimb. Eu numesc asta ” deșertizare administrativă”, sate fără primar, fără primărie, cu servicii tot mai îndepărtate și cu oameni de care nu mai întreabă nimeni.
De ce „șorizare”? Pentru că am mai văzut acest film. Fenomenul Șor nu a apărut din nimic. A apărut acolo unde statul lipsea: printre oamenii vulnerabili, rămași ani la rând în afara atenției autorităților. Cineva i-a observat, i-a „ajutat” și i-a transformat în bază politică. Rezultatul îl cunoaștem cu toții: capital politic serios, influență în Parlament, regiuni întregi dominate și probleme politice și sociale grave pentru toată țara.
Acum riscăm să repetăm aceeași greșeală, doar că la scară națională și prin lege. Dezamăgirea, tensiunile și înrăutățirea serviciilor nu vor dispărea. Le va culege cineva, iar acel cineva nu va fi statul.
Și momentul nu putea fi ales mai prost. Ne așteaptă trei ani la rând de alegeri: locale, prezidențiale și parlamentare. Sunt alegerile în care se va decide, de fapt, viitorul țării și parcursul ei european. Exact în această perioadă se vor manifesta cel mai tare efectele reformei: haosul administrativ care deja se întrevede, lacunele și neajunsurile ei, neînțelegerea complexității unui asemenea proces. Toate acestea sunt evidente de pe acum. Cu alte cuvinte, pregătim terenul pentru cei care abia așteaptă să-l ocupe, tocmai atunci când miza este maximă.
Concluzia este simplă. A desconsidera acest risc este o greșeală strategică, și una foarte periculoasă. Nimeni nu spune că reforma nu trebuie făcută. Spunem că nu poate fi făcută așa: în grabă, din birouri, peste capul oamenilor și cu prețul abandonării a sute de sate.
O reformă care lasă în urmă un pustiu administrativ nu modernizează țara, ci o vulnerabilizează. Fiecare primărie închisă fără nimic în loc este o ușă deschisă pentru cei care trăiesc din nemulțumirea oamenilor.
De aceea cerem un lucru elementar: opriți-vă și ascultați-i pe cei care cunosc realitatea din teritoriu. Statul trebuie să rămână prezent în fiecare localitate, nu să plece din ea. Altfel, peste câțiva ani nu vom mai discuta despre cât de eficientă a fost reforma, ci despre cine a câștigat de pe urma ei. Și răspunsul nu ne va plăcea.
Autor: Viorel Furdui, director executiv al CALM
