Amalgamarea (in)voluntară, între statistici și realitate: stimulente, termen-limită și frici. „Se simte o presiune”

La doi ani și jumătate de la inițierea procedurii de amalgamare voluntară în R. Moldova, singurele localități care au finalizat procesul sunt orașul Leova și comuna Călinești. Deși în ultimele luni, practic săptămânal, autoritățile anunță că peste 600 de localități au inițiat procesul de amalgamare voluntară, realitatea din satele țării arată diferit. Unii primari care nu sunt de acord cu reforma afirmă că au inițiat procedura de amalgamare pentru că „simt o presiune”, iar printre localnici sunt și din cei care spun că nu au fost consultați după ce aleșii locali au demarat procesul. 

ZdG a discutat cu mai mulți primari implicați în amalgamarea voluntară  pentru a vedea de ce procesul stagnează, în contextul în care autoritățile centrale au dat un termen-limită până la 31 iulie pentru inițierea de către localități a amalgamării, ca o condiție pentru a beneficia de stimulentele financiare.

Unul dintre primari consideră că „se creează impresia că reforma este despre control politic”, în timp ce un alt ales local spune că „amalgamarea asta e o bătaie de cap care nu știi cum să o rezolvi ca să fie atât în folosul oamenilor, cât și legal”. 

Ce este „amalgamarea voluntară” și cum decurge procesul?

Amalgamarea voluntară reprezintă un proces în care localitățile pot să devină o singură unitate administrativ-teritorială (UAT). Cu alte cuvinte, mai multe sate, comune sau chiar orașe se pot uni pentru a avea, în rezultat, o singură primărie, un singur consiliu local, un singur buget și un singur primar. Localitățile și denumirile acestora rămân neschimbate. 

Pentru a se amalgama, localitățile trebuie să întrunească mai multe condiții, în special ca, după finalizarea procesului, noua UAT să aibă o populație totală de minim 3000 de locuitori. Localitățile trebuie să aibă un teritoriu continuu, adică să fie învecinate, iar procesul de amalgamare trebuie să fie consultat cu localnicii.

Pe 11 iunie 2026, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, declara că „790 de primării sunt implicate în procesul de amalgamare voluntară” din cele aproape 900 câte există în țară. 

Totuși, până joi, 18 iunie, doar două UAT au finalizat procedura. Cele două grupuri distincte (clustere) de localități sunt: clusterul „Leova”, care include orașul Leova și satele Sîrma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși și clusterul „Fălești”, format din comuna Călinești și satele Chetriș și Hîncești. 

Pentru a stimula procesul, Cancelaria de Stat, instituția responsabilă de implementarea reformei, a propus mai multe modificări la cadrul legal pentru a simplifica procedura de amalgamare voluntară. Modificările au fost promulgate pe 24 aprilie 2026. 

Pentru a susține procesul de amalgamare voluntară, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2030, a fost instituit Fondul de amalgamare voluntară a localităților. Stimulentele financiare sunt împărțite în trei categorii: transferuri cu destinație specială pentru pregătirea procesului de amalgamare voluntară; transferuri pentru dezvoltarea infrastructurii în UAT amalgamate și transferuri pentru susținerea bugetelor UAT amalgamate pentru o perioadă de trei ani după finalizarea procesului. 

Pentru a putea beneficia de stimulentele financiare, autoritățile au stabilit ziua de 31 iulie 2026 ca termen-limită pentru inițierea de către autoritățile locale a procedurii de amalgamare voluntară. „Vreau să reamintesc tuturor aleșilor locali, în special primarilor, că avem această perioadă pentru amalgamarea voluntară până la sfârșitul lunii iulie. (…) Acei aleși locali care din varii motive nu vor dori să meargă pe acest instrument de unire, în care se negociază, se discută și, foarte important, comunitățile vor beneficia de stimulente triplate de către Guvern, vor trece prin procesul de amalgamare normativă. Mă refer aici la primăriile care au un număr de locuitori mai mic de 3000 de cetățeni. În contextul amalgamării normative, acele localități nu vor beneficia de stimulente. De stimulente din partea Guvernului vor beneficia doar localitățile, primăriile care optează pentru amalgamarea voluntară”, a precizat recent secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. 

„Nu pot spune că a fost o decizie benevolă. Se simte o presiune”

De ce decurge greoi procesul de amalgamare voluntară? Care sunt temerile și impedimentele? Vladislav Cociu, primarul orașului Ștefan Vodă, a declarat pentru ZdG că localitatea a acceptat inițierea procesului de amalgamare voluntară la propunerea satelor Marianca de Jos, Ștefănești, Cioburciu și a comunei Alava. 

Datele guvernamentale arată că populația totală a noii UAT ar putea fi de circa 8,6 mii de locuitori, iar stimulentele ar putea ajunge la aproape 38,9 milioane de lei, dintre care: 400 de mii de lei pentru procesul de amalgamare; 32,5 milioane – transferul pentru investiții capitale; 6 milioane de lei –  alocații în decursul a trei ani după finalizarea amalgamării, sub formă de susținere a bugetului local. 

„Eu susțin amalgamarea, doar că sub forma propusă de Congresul Autorităților Locale din Moldova, care a venit cu un alt concept, o reformă de jos în sus, axată pe municipalizarea localităților. Ceea ce avem acum, mi se creează impresia că reforma este despre control politic. La fel, reforma prevede păstrarea nivelului doi (raioanelor, n.r.), lucru care este o greșeală. Nivelul doi este o structură amorfă, care nu mai produce efecte și care consumă resurse enorme de bani, circa patru miliarde de lei pe an. (…) Am mers pentru amalgamare după ce mai multe localități și-au expus dorința de a se amalgama cu Ștefan Vodă. Totuși, nu pot spune că a fost o decizie benevolă. Se simte o presiune. Personal, am fost sunat de Cancelaria de Stat – «hai, te rog». Despre aceste lucruri spun și colegii primari, chiar dacă la televizor declară cu totul altceva”, afirmă Cociu. 

La fel, primarul s-a referit și la modificările făcute de autoritățile centrale în luna aprilie, dar și la termenul limită de 31 iulie stabilit pentru APL-uri. 

„Din cauza că nu au fost făcute vreo 50 de clustere, așa cum au dorit autoritățile, s-au simplificat procedurile pentru amalgamare în aprilie. (…) Termenul de 31 iulie nu este unul suficient pentru a îndeplini toate procedurile, inclusiv consultarea cetățenilor, sunt proceduri care nu se încadrează în limita acestui timp. Eu am fost de mai multe ori la Bruxelles cu alți primari pentru a discuta despre reformă. Eurodeputații nu ne-au spus că «vă presăm, vă grăbim». Oamenii trebuie de unii singuri să decidă și oamenii trebuie să o realizeze. Pentru mine, reforma trebuie să fie cu un impact. Nu știu dacă în timp acest impact va fi bun”, susține Cociu. 

„Primii doi ani au arătat că unele proceduri erau prea complicate sau insuficient de clare pentru autoritățile locale”

La 26 februarie 2026, primarul comunei Negureni, Ion Popa, semna decizia de inițiere a procesului de amalgamare voluntară cu localitățile Chițcanii Vechi, Tîrșiței, Ratuș, Verejeni, Țînțăreni, Nucăreni și Codrul Nou din raionul Telenești. Conform datelor guvernamentale, noua unitate administrativ-teritorială ar putea avea o populație de circa 8,2 mii de locuitori. 

Ion Popa a declarat pentru ZdG că „este firesc ca într-un proces atât de important să existe rezerve și opinii diferite. Am observat că principala preocupare a cetățenilor este legată de viitorul localității lor și de păstrarea identității acesteia. Mulți se întreabă dacă vor continua să beneficieze de aceleași servicii, dacă vor fi păstrate instituțiile existente și dacă vocea lor va continua să fie auzită în noua structură administrativă. La nivelul administrațiilor publice locale există anumite rezerve ce țin de necunoașterea detaliilor procesului, iar altele – de schimbările pe care le presupune reforma. Totuși, acolo unde există dialog și informații corecte, aceste temeri pot fi depășite”, crede acesta.

ZdG a întrebat primarul și despre deficiențele procedurale ce țin de procesul de amalgamare voluntară, în contextul în care doar două procese au fost finalizate din 1 ianuarie 2024, când a devenit posibilă inițierea procedurii de amalgamare voluntară. 

„Primii doi ani au arătat că unele proceduri erau prea complicate sau insuficient de clare pentru autoritățile locale. În practică, au apărut întrebări privind anumite etape procedurale, termene și modul de organizare a procesului. Modificările adoptate în aprilie 2026 au contribuit la simplificarea și clarificarea unor aspecte. Cu toate acestea, consider că încă există subiecte importante care necesită răspunsuri mai clare din partea autorităților centrale. Mă refer în special la descentralizarea financiară și la modul în care aceasta va fi realizată în contextul reformei administrației publice locale. La fel, nu există încă suficientă claritate privind modul în care această reformă va fi corelată cu eventualele schimbări la nivel raional. Aceste întrebări sunt importante pentru autoritățile locale, deoarece de răspunsurile la ele depinde inclusiv eficiența și sustenabilitatea reformei pe termen lung”, a precizat Ion Popa. 

Primarul comunei Negureni a menționat că termenul stabilit de autoritățile centrale pentru inițierea procedurii de amalgamare voluntară – 31 iulie 2026, drept condiție pentru primirea stimulentelor financiare, este „unul ambițios, dar necesar”, și că este „important ca autoritățile să ofere cât mai curând răspunsuri clare privind etapele următoare ale reformei”. 

„Primărița ne-a spus că votul nu se va lua în considerare și că nu are de gând să modifice ceva”

Ruslan Ciumac, locuitor al satului Mereșeuca, raionul Ocnița, susține că locuitorii satului au aflat că aleșii locali au inițiat amalgamarea voluntară fără ca cetățenii să fie consultați. În acest context, bărbatul a menționat că localnicii au organizat singuri o adunare civică, iar cetățenii prezenți au votat în număr de 89 % pentru amalgamarea satului cu localitățile   Vălcineț și Lencăuți, care nu se regăsesc în decizia de amalgamare a satului Mereșeuca. 

Conform deciziei adoptate de Consiliul local Mereșeuca, a fost acceptată propunerea Consiliului orășenesc Frunză privind participarea satului la procesul de amalgamare voluntară. 

„Pe 22 aprilie a fost o ședință extraordinară a Consiliului local privind inițierea procesului de amalgamare, propusă de primărița satului, Ala Tomai. A fost adoptată decizia cu privire la inițierea procesului de amalgamare voluntară, în care sunt incluse Gîrbova, Frunză, Mereșeuca și Lencăuți. Decizia a fost plasată pe portalul actelor locale, unde lista grupului de lucru este hașurată, fără audieri publice sau consultări. Când am ridicat întrebarea la Consiliul local de ce s-a votat decizia fără aceste consultări, mi-au spus că termenii sunt restrânși și trebuie să reușească să facă toți pașii cât mai repede. După aceste discuții, a avut loc o adunare a cetățenilor, am decis să acceptăm invitația de amalgamare a comunei Vălcineț, localitate care nu era în formula anterioară. Majoritatea celor prezenți au votat pentru formula: Mereșeuca, Vălcineț și Lencăuți. Primărița ne-a spus că votul nu se va lua în considerare și că nu are de gând să modifice ceva. Atunci, noi, un grup de localnici, am inițiat o adunare civică la care au fost prezenți 132 de cetățeni cu drept de vot, dar și primărița și reprezentantul Cancelariei de Stat, Alexandru Mîrza. Noi le-am adus la cunoștință că localnicii sunt de acord cu amalgamarea voluntară, dar în altă formulă: Vălcineț, Lencăuți și Mereșeuca, pentru care au votat 120 de cetățeni din cei 132 prezenți”, a povestit bărbatul. 

Contactată de ZdG, primărița satului Mereșeuca, Ala Tomai, a spus că o decizie finală cu privire la localitățile cu care se va efectua amalgamarea nu a fost luată. 

„Problema nu este că nu am acceptat propunerea localnicilor. Noi pe 30 martie am primit invitația de inițiere a procesului de amalgamare din partea primăriilor Gîrbova, Frunză, Lencăuți și Verejeni. Pe 22 aprilie am făcut o ședință unde consilierii locali au votat unanim pentru a accepta invitația, pentru că noi nu am avut o altă opțiune, aceasta a fost unica. Ulterior, am avut o ședință cu directorii instituțiilor publice din sat, pentru ca ei să ducă informația despre amalgamare mai departe, la cetățeni. Pe 21 mai, în satul Vălcineț a fost o adunare unde s-a hotărât ca să fie transmisă o invitație de amalgamare nouă, satul Mereșeuca, dar și comunei Lencăuți. După această ședință, pe 27 mai, am primit această invitație. În același timp, noi deja aveam grupurile de lucru formate pentru decizia de amalgamare care am luat-o anterior, am formulat pașii și am ajuns la colectarea chestionarului, ca să consultăm oamenii cu privire la problemele din localitate. De atunci au început problemele. S-a format un grup de cetățeni care doresc să acceptăm noua propunere. Atât eu, cât și consilierii, nu dorim să mergem împotriva satului. Dar cum să procedăm corect? Ce ține de consultările publice. Aceasta este o reformă nouă, pentru nimeni nu-i clară. Noi am încercat să mergem după pașii indicați în broșurile făcute de Cancelaria de Stat, fiindcă n-am avut altă oportunitate, altă invitație. Eu nu cunosc cum omenește și legal se poate de făcut ca să fie bine”, a menționat Ala Tomai. 

„Eu, ca om, sunt împotriva amalgamării, pentru că se primește un terci din toate satele”

La fel, primărița a criticat reforma administrativ-teritorială și procesul de amalgamare promovat de autoritățile centrale. 

„Amalgamarea asta e o bătaie de cap care nu știi cum să o rezolvi ca să fie atât în folosul oamenilor, cât și legal. Eu, omenește, înțeleg într-un mod, dar legal cum este corect? Noi am fost la diferite întruniri, după toate explicațiile de la Guvern și alți reprezentanți, am urmat toți pașii, iar acum ne-am ciocnit de părerea oamenilor. Anterior, eu am încercat să-i propun primarului de la Vălcineț să ne amalgamăm, dar el nu a fost de acord cu celelalte localități cu care intenționam să ne amalgamăm. (…) Eu, ca om, sunt împotriva amalgamării, pentru că se primește un terci din toate satele. Ce o să se schimbe? Mai bine era să rămână fiecare localitate cu o primărie. Nu am cuvinte. Eu nu știu ce-o să fie. Noi am putea trece la amalgamarea normativă, deoarece putem să nu ne încadrăm în termenul-limită, dar împotriva lumii eu nu o să merg, așa că am putea să ne dezicem de tot, ca să rămânem la amalgamarea normativă în 2027. Unde ne vor pune, acolo vom fi, la urma urmei. (…) Pentru a primi stimulentele, până pe 31 iulie noi trebuie să dăm toată informația, procesele-verbale, rezultatele de la completarea chestionarului și decizia finală de amalgamare”, a punctat primărița satului Mereșeuca, Ala Tomai. 

„Reforma nu poate fi construită exclusiv pe stimulente financiare”

Primarul comunei Gangura, Marcel Bobeica a inițiat procedura de amalgamare voluntară cu următoarele localități: Pervomaisc, Văratic și Cărbuna. Conform datelor guvernamentale, populația totală a noii UAT amalgamate va fi de circa 4700 de locuitori. 

Stimulentele financiare estimate ajung la circa 20,1 milioane de lei, dintre care: 400 de mii de lei pentru pregătirea procesului de amalgamare, 16,1 milioane pentru investiții capitale, iar 3,5 milioane de lei în total, sub formă de susținere a bugetului local pentru trei ani după finalizarea procesului. 

„Principalul motiv pentru amalgamare este dorința de a asigura servicii publice moderne și accesibile pentru toți cetățenii din cele opt localități și de a crea condiții egale de dezvoltare economică și socială. și accesarea fondurilor europene necesită resurse administrative și financiare mai consistente. (…) În același timp, consider că orice proces de amalgamare trebuie să respecte principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale: subsidiaritatea, autonomia decizională și participarea cetățenilor. O amalgamare voluntară poate avea succes doar atunci când există un consens real între autoritățile publice locale și comunitățile pe care acestea le reprezintă”, a spus Marcel Bobeica.

Primarul a declarat că cea mai mare provocare în procesul de amalgamare voluntară este lipsa „unor răspunsuri clare la întrebările fundamentale ale comunităților”. 

„Cetățenii sunt preocupați de menținerea accesului la serviciile publice și întreabă ce se va întâmpla cu școlile, grădinițele, instituțiile medicale, casele de cultură, serviciile comunale și patrimoniul public local. Aceste preocupări sunt legitime și trebuie tratate cu maximă responsabilitate. La nivel instituțional există îngrijorări privind delimitarea competențelor, distribuirea resurselor financiare, reprezentarea localităților în procesul decizional și menținerea identității fiecărei comunități. Din experiența discuțiilor purtate cu alți primari, observ că mulți colegi susțin ideea consolidării administrative, însă solicită garanții juridice și financiare clare. Reforma nu poate fi construită exclusiv pe stimulente financiare. Ea trebuie să ofere siguranță instituțională și predictibilitate pe termen lung. În lipsa acestor garanții, există riscul ca procesul să fie perceput ca o centralizare administrativă, ceea ce ar contraveni spiritului autonomiei locale și al democrației locale”, a spus Bobeica.

În același timp, alesul local a menționat că modificările legislative aprobate în anul 2026 au adus „mici îmbunătățiri, însă problemele de fond rămân în mare parte nesoluționate”. 

„Din perspectiva administrațiilor locale și a poziției exprimate constant de CALM, principalele probleme sunt lipsa unei delimitări clare a competențelor între nivelurile administrației publice, delegarea unor atribuții fără acoperire financiară adecvată, transferurile bugetare imprevizibile, insuficiența veniturilor proprii ale autorităților locale. (…) În opinia mea, este necesară instituirea unui program național de dezvoltare pentru comunitățile amalgamate pe o perioadă de minimum cinci ani, crearea unui fond permanent de cofinanțare și prefinanțare a proiectelor din fonduri europene. Accelerarea digitalizării serviciilor publice locale. Lipsa digitalizării și a ghișeelor unice, CUPS actuale nu sunt instituționalizate și ele nu prestează nici un serviciu a APL, este nevoie de schimbarea cadrului legal și în domeniul interconectivității registrele de stat, cetățeanul trebuie să obțină orice act doar cu buletinul”, a declarat primarul.

„O reformă realizată în grabă riscă să genereze dezechilibre administrative și sociale care vor fi mult mai costisitoare de corectat ulterior”

Potrivit alesului local, creșterea numărului de decizii de inițiere în ultimii ani a fost influențată de trei factori: majorarea stimulentelor financiare, dorința unor comunități de a evita amalgamarea normativă și necesitatea accesării unor investiții importante în infrastructură.

„Totuși, succesul unei reforme nu trebuie măsurat prin numărul deciziilor adoptate, ci prin calitatea și sustenabilitatea structurilor create. O reformă realizată în grabă riscă să genereze dezechilibre administrative și sociale care vor fi mult mai costisitoare de corectat ulterior”, a menționat acesta.

Marcel Bobeica s-a referit și la termenul limită anunțat de autoritățile centrale pentru inițierea procesului de amalgamare voluntară – 31 iulie 2026. 

„Consider că termenul este foarte ambițios și insuficient pentru complexitatea procesului. Amalgamarea presupune consultări publice extinse, armonizarea patrimoniului, integrarea bugetelor, reorganizarea serviciilor publice și construirea unui consens între autorități și cetățeni. Toate acestea necesită timp și expertiză. Salut decizia Guvernului de a majora stimulentele financiare și de a aloca resurse suplimentare pentru dezvoltarea comunităților amalgamate. Cu toate acestea, sprijinul financiar trebuie să fie însoțit de garanții financiare pe un termen de 5 ani, instituționale și legislative pe termen lung. Termenul de realizare a reformei este unul restrâns, sunt multe probleme, o lipsă de răspuns la întrebările principale. Noi am propus ca reforma să nu fie grăbită, să fie etapizată și nu accelarată deoarece sunt scăpate multe aspect esențiale ce țin de legislație, autonomie locală și unele aspecte ale democrației locale. Din acest motiv, am susținut constant că reforma trebuie construită împreună cu comunitățile locale, nu pentru comunități și cu atât mai puțin împotriva acestora”, declarat primarul comunei Gangura, Marcel Bobeica.

De ce autoritățile centrale insistă cu reforma?

În „Raportul intermediar privind amalgamarea voluntară”, elaborat de Guvern în 2025, se accentuează că sistemul organizării administrativ-teritoriale a R. Moldova „se dovedește a fi nesustenabil și riscă să încetinească atât dezvoltarea țării, cât și obiectivele de aderare la UE. În septembrie 2025 funcționau 893 de APL, dintre care peste jumătate sub pragul legal minim de 1500 de locuitori. Aceste unități mici se confruntă cu bugete limitate, lipsă de resurse umane și cerințe crescânde pentru servicii publice de calitate – provocări amplificate de declinul demografic și de migrația tinerilor”, se arată în documentul emis de Executiv.

Autoritățile centrale planifică să adopte în toamna anului 2026 un pachet legislativ care să definitiveze noua structură administrativ-teritorială. Potrivit conceptului reformei, aprobarea cadrului legal cu privire la noua configurație administrativă cu un an înainte de alegerile locale va oferi „mai multă claritate, previzibilitate și timp ca administrațiile publice locale să pregătească temeinic procesul de amalgamare și consolidare. Deși legea va fi aprobată în toamna anului 2026, prevederile cu privire la structura administrativă vor intra în vigoare odată cu încheierea alegerilor locale generale din 2027”, se arată în conceptul reformei.