Orașul Leova, împreună cu satele Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, este unul dintre cele două exemple finalizate de amalgamare voluntară a primăriilor.
În cadrul emisiunii „Granițele realității”, Alexandru Bujorean, primarul orașului Leova și vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), a atras atenția că reforma nu a început cu ceea ce era esențial: descentralizarea fiscală. „Dacă primăriile ar fi primit un anumit procent din impozitele care merg la bugetul de stat, s-ar fi văzut clar care localități pot supraviețui și care nu. La noi a fost invers: întâi reforma, apoi eventualele forme de susținere”, a declarat edilul.
Vicepreședinte al CALM a explicat că în cazul amalgamării voluntare, fiecare situație este unică și nu neapărat ceea ce a fost fezabil pentru Leova va funcționa în același ritm și pentru alte primării. „Comasarea satelor cu orașul Leova are mai degrabă o tentă de municipalizare. Orașul, fiind centru raional, dispune de bugete mai mari, servicii municipale și infrastructură care pot susține localitățile rurale. Astfel, problemele care nu puteau fi soluționate de primăriile mici pot fi abordate acum mai ușor datorită sprijinului orașului. Însă, ceea ce a fost viabil pentru Leova nu va funcționa automat și în cazul amalgamării exclusiv a unor localități rurale.”
Reforma administrativ-teritorială este una dintre inițiativele autorităților centrale. Scopul declarat este eficientizarea serviciilor publice și crearea de primării mai puternice. Totuși, CALM avertizează că fără o descentralizare fiscală reală, multe localități vor rămâne dependente de transferurile de la bugetul de stat, ceea ce va limita autonomia locală și dezvoltarea comunităților.
