Primăria orașului Rezina este una dintre beneficiarele asistenței tehnice acordate în cadrul parteneriatului dintre Congresul Autorităților Locale din Moldova CALM, Agenția Relații Funciare și Cadastru ARFC și Agenția de Cartografiere a Norvegiei. Primarul Simion Tatarov mulțumește cu această ocazie contribuabililor din Norvegia pentru asistența acordată locuitorilor Republicii Moldova, deoarece ei sunt beneficiarii finali ai serviciilor prestate de specialiștii pentru reglementarea proprietății funciare din toate administrațiile publice locale de nivelul I. „Grație acestui suport și dotărilor de care beneficiem, credem că va fi mai bine gestionat patrimoniul primăriei orașului Rezina și satelor din componența acesteia, iar locuitorii vor beneficia de servicii publice mult mai  calitative.”

Totodată, Simion Tatarov este convins de faptul că atunci când primarul are în subordine specialiști bine instruiți și rezultatele sunt altele. „Fără specialiști calificați nu poți gestiona eficient patrimoniul, iar dacă acesta nu este administrat corespunzător, comunitatea nu va avea bani niciodată.  Cred că guvernanții trebuie să dea dovadă de voință politică și să ne permită să remunerăm angajații din administrația publică locală din veniturile proprii.”

Alesul local a menționat că datorită tehnicii obținute din partea Norvegiei, a apărut posibilitatea de a anexa la actele normative planuri printate color care permit persoanelor interesate să identifice vizual poziționarea geografică a obiectelor și proceselor conexe deciziilor APL.

„Acum ne putem permite să ducem evidența spațială a investițiilor în obiectele de infrastructură și planificarea mai eficientă a acestora pe viitor. Ne dorim să dezvoltăm serviciul de planificare spațială și să digitalizăm procesul decizional în cadrul autorității publice locale.”

Orașul Rezina va avea o subzonă economică liberă, deja primul investitor a decis să vină în localitate. „În afară de aceasta, înstrăinând o construcție nefinalizată pe care am înregistrat-o în proprietatea orașului, acum vom încasa circa 12 milioane de lei. Pentru anul viitor ne propunem să lucrăm la infrastructură și să administrăm mai eficient lucrurile din suburbii, avem trei sate în componența orașului. Acum suntem în faza de perfectare a bugetului pentru anul 2022 și grație participării primăriei noastre în cadrul proiectului bugetare participativă și a sondajelor efectuate prin prisma poziției geografice a obiectelor aferente serviciilor de care cetățenii beneficiază,  îmi dau seama cam ce așteptări au orășenii noștri.”  

Primarul de Rezina speră că vor fi organizate discuții largi despre o reformă teritorial-administrativă, să fie asigurată descentralizarea financiară și decizională, iar digitalizarea va întări capacitățile instituționale ale APL și va asigura mai multă autonomie guvernării locale.  „Consider că administrațiile publice locale sunt cele mai importante verigi ale statului care pot genera idei de administrare a teritoriului. Cu toate acestea, astăzi există o lipsă de motivare financiară în APL de nivelul I, începând de la primar și terminând cu paznicul. Totodată, avem sate mici în care și primarii recunosc în privat că nu pot presta servicii publice, atât din lipsă de specialiști, cât și a bazei fiscale, capacităților tehnice și instituționale. Ei și-ar dori să se producă o amalgamare, astfel încât o localitate, unindu-se cu alta, să poată beneficia de servicii mai multe și mai calitative. Suportul oferit cu generozitate de poporul norvegian ar fi un instrument de prestare a asemenea servicii.” 

Simion Tatorov crede că trebuie asigurată sustenabilitatea financiară, tehnică și instituțională a CALM, astfel încât Congresul să fie mai prezent în activitatea APL de nivelul I și să ofere mai multă expertiză și asistență, inclusiv pe dimensiunea generării și utilizării hărților și seturilor de date spațiale, mai ales că APL nu prea au de unde beneficia de asemenea expertiză. „Astăzi, datorită CALM, primăriile pot fi asistate și inițiate pe diverse dimensiuni. În acest sens, crearea și dezvoltarea Centrului de Expertiză, Instruire și Asistență Continuă în cadrul CALM are un rol crucial.”

Oxana Purice, specialistă în reglementarea regimului funciar în cadrul primăriei orașului Rezina afirmă că a  fost invitată la diverse evenimente organizate  de către CALM, la unele dintre ele având ocazia să afle mai multe despre proiectul Hărți Digitale pentru Dezvoltare Durabilă. „Acolo am avut norocul să facem cunoștință cu reprezentantul autorității de cartografie al Regatului Norvegian Elena Bush. Este o doamnă receptivă, care ne-a ascultat și a intrat în esența problemelor noastre, a aflat care sunt necesitățile specialiștilor în reglementarea regimului funciar din cadrul primăriilor.  Peste o anumită perioadă am fost plăcut surprinși de faptul că suntem printre beneficiarii de suport tehnic de înaltă calitate oferit de Ministerul Afacerilor Externe al Regatului Norvegiei. Până a colabora cu Norvegia aveam, de asemenea, tehnică bună, sigur că nivelul calității noilor calculatoare și imprimantelor este mult mai avansat,  volumul de informație pe care putem să-l acumulăm este mai mare și sarcinile pe care le avem le facem într-o perioadă mai scurtă de timp.  Am fost foarte fericiți că ne-au ales pe noi. Ajutorul nu a constat doar în tehnica pe care am primit-o, finanțatorii s-au străduit să ne învețe cum să utilizăm datele geospațiale.”

Funcționara recunoaște că deocamdată nu folosesc datele spațiale în măsura în care și-ar fi dorit, dar încearcă să facă anumite planuri în acest sens. „Datorită participării în cadrul instruirilor organizate în cadrul acestui parteneriat, am înțeles că datele spațiale sunt extrem de necesare și ne oferă mai multe posibilități să dezvoltăm echilibrat orașul nostru. Deocamdată nu a avem o evidență a infrastructurii subterane, sunt anumite organizații care dispun de această informație. Anume despre acest subiect am vorbit cu Elena Bush, că specialiștii în reglementarea regimului funciar au necesitatea de a avea acces la materialele cartografice și hărțile digitale, pentru a asigura evidența, monitorizarea și planificarea infrastructurii edilitare.”

Oxana Purice recunoaște că adesea se află despre existența comunicațiilor subterane după ce terenul este delimitat. „Comunicațiile situate pe teren sunt vizibile, dar cele subterane e problematic să le identificăm. Nu ar fi rău ca toate aceste organizații care gestionează obiectele de infrastructură aferente serviciilor publice comunale să dețină și să partajeze cu autoritatea publică locală hărțile și planurile acestor obiecte.  Noi avem nevoie de informație sistematizată ca să o putem utiliza în implementarea obiectivelor pe care le are administrația publică locală.”

Imprimare