De Ziua Autonomiei Locale și a Lucrătorului din APL, un DIALOG deschis, direct și sincer între toată conducerea statului și majoritatea autorităților locale!  

Salariile mici, lipsa unui dialog instituționalizat între autoritățile centrale și CALM/APL, necesitatea consolidării autonomiei locale și descentralizării, ineficiența Consiliilor raionale, controlul excesiv din partea ANI și altor instituții ale statului, majorarea prețurilor la gaze și necesitatea compensării diferențelor în cazul instituțiilor din teritoriu – acestea au fost printre principalele subiecte abordate de către reprezentanții autorităților locale la Adunarea Generală a Autorităților Publice Locale cu conducerea statului „Puterea Locală – speranța în care cetățenii își pun toată încrederea.

A venit timpul să fim auziți!” La evenimentul organizat în format online la 1 februarie, de Ziua Autonomiei Locale și a Lucrătorului din APL, au participat circa 650 de primari, funcționari din cadrul administrației publice locale și toată conducerea țării.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a amintit că acum un an Președinția și CALM au semnat Acordul  de colaborare. „Cele mai importante lucruri de care au astăzi nevoie cetățenii sunt locurile de muncă bine plătite și servicii publice de calitate, obiective care trebuie să se afle pe agenda tuturor aleșilor locali. Cât privește eficientizarea administrației locale, aici rămân relevante accesul echitabil și transparent la sursele oferite din bugetul public, iar Guvernul a anunțat deja un fond unic de susținere a dezvoltării la nivel local; descentralizarea; valorificarea oportunităților de finanțare externă; consolidarea autonomiei locale; creșterea capacităților angajaților administrației publice locale și stoparea controalelor abuzive la adresa acestora.”

Premierul Natalia Gavrilița a declarat că Guvernul a întreprins mai multe măsuri pentru susținerea dezvoltării la nivel local. „A fost creat „Fondul de dezvoltare regională și locală”, care pentru anul 2022 are o sumă de 770 milioane de lei inclusă în buget. Mai mult, în prima lună a acestui an, Cabinetul de miniștri a adoptat „Documentul Unic de Program 2022-2024″, care conține 46 de proiecte de dezvoltare regională, finanțate din Fondul național pentru dezvoltare regională, cu un cost estimativ de 1,5 miliarde lei. Eforturile pe care le întreprinde acum Guvernul pentru a îmbunătăți eficiența administrațiilor locale se pot grupa în trei direcții: creșterea autonomiei locale și a fondurilor gestionate de APL, digitalizarea serviciilor statului și transparența.”

Președintele Parlamentului Igor Grosu a fost de părere că evenimentul organizat de CALM este pentru a trage anumite concluzii și a trasa niște priorități. „Perioada pe care o parcurgem este una mai specială și îmi doresc ca împreună să valorificăm oportunitățile pe care ni le oferă deschiderea fără precedent a partenerilor noștri de dezvoltare.” Despre o eventuală reformă a APL, Președintele Parlamentului a spus că inițial, guvernarea și primarii ar trebui să înțeleagă ce anume urmează să se schimbe pentru cetățeanul de rând, beneficiarul acestor reforme, iar pentru aceasta este nevoie de organizarea unor discuții largi și sincere.  

Președintele CALM, primarul de Selemet, Tatiana Badan a vorbit despre necesitatea dezvoltării unui mecanism de comunicare și dialog instituționalizat, permanent și eficient între guvernarea centrală și CALM/APL, inclusiv la nivel teritorial, elaborarea în comun a unui plan concret de obiective ce ar dezvolta APL, identificarea măsurilor de consolidare a autonomiei financiare locale, descentralizarea politicii de cadre, inclusiv a sistemului de remunerare a angajaților din APL. „ La nivel de Guvern trebuie reactivate structurile de dialog instituționalizat: Comisia Paritară și grupurile de lucru pe lângă fiecare minister. La nivel de Parlament este necesar de a institui o regulă conform căreia niciun proiect de lege sau inițiativă legislativă ce vizează APL să nu poată fi adoptate fără un aviz prealabil al CALM/APL.  În afară de aceasta, trebuie asigurat accesul reprezentanților APL la toate ședințele comisiilor și chiar la ședințele Parlamentului.” În acest sens, Tatiana Badan a amintit că Congresul Autorităților Locale din Moldova a transmis conducerii țării un studiu și un pachet de modificări ale cadrului legal elaborate de instituția pe care o reprezintă, în conformitate cu recomandările și practicile Consiliului Europei, ce prevăd măsuri de consolidare a mecanismului de comunicare/dialog instituționalizat și și-a exprimat speranța că în următoarea perioadă acestea vor fi adoptate.  

Primarul municipiului Edineț, vicepreședintele CALM, președintele Rețelei Orașelor din cadrul CALM, Constantin Cojocaru, a apreciat prezența la eveniment a celor trei persoane reprezentative ale statului. „Acest lucru vorbește despre atenția sporită pe care Dvs. tindeți să o acordați APL. Suntem cert convinși că anume consolidarea unui stat democratic este posibilă prin implicarea tuturor ramurilor puterilor din stat, iar APL are un cuvânt important de spus în această consolidare, deoarece anume ei sunt persoanele care nu numai că duc mesajul APC în teritoriu, dar și implementează politicile pe care le adoptați la nivel central.” Constantin Cojocaru a vorbit și despre hărțuirea primarilor de către ANI și Cancelaria de Stat, dar și despre irosirea banului public pentru întreținerea consiliilor raionale. „Reducerea celor 32 de entități administrativ-politice ar putea  aduce bugetelor locale câteva miliarde de lei, bani ce ar contribui la dezvoltarea locală”.

La fel ca mulți alți vorbitori, primarul orașului Drochia, vicepreședintele CALM, Nina Cereteu, a atras atenția asupra uneia dintre cele mai grave probleme din APL – lipsa specialiștilor și salariile mizere. „Astăzi, noi, primarii, batem alarma și cerem să fim auziți. Primăriile rămân fără specialiști. Un funcționar îndeplinește atribuțiile pentru trei angajați. În aceste condiții despre ce fel de calitate a actului administrativ putem vorbi? Nu avem specialiști în domeniul funciar, arhitecți, contabili, juriști, economiști, specialiști în atragerea investițiilor. Cum să dezvoltăm localitățile fără asemenea specialiști? Legislația e în continuă modificare. Atribuții și cerințe față de noi sunt tot mai multe și orice organ de control aplică sancțiuni, începând cu cele contravenționale și până la cele penale. Cum să îi atragem pe tinerii specialiști oferindu-le 5000 de lei salariul, în condițiile în care prețurile cresc continuu, iar cerințele față de ei sunt colosale? CALM a venit cu soluții pe termen scurt și mediu însă, spre regret, nu am fost auziți. Riscăm să rămânem și fără specialiștii pe care îi avem.”

Primarul orașului Leova, vicepreședintele CALM, Alexandru Bujorean  a menționat că alocarea directă în bugetele locale de nivelul I, începând cu anul 2022, a 100%  din taxa pe drumuri, va crește posibilitățile APL de a gestiona mai bine drumurile locale. Alesul local a vorbit și despre necesitatea compensării creșterii costurilor întreținerii instituțiilor publice din subordinea APL, în rezultatul crizei energetice etc. Totodată, primarul de Leova a reiterat importanța unui proces complex de reformare a instituțiilor publice. „APL trebuie să  aibă nu doar competențe și sarcini care, de multe ori, revin altor instituții ale statului, dar să dispună și de instrumentele necesare pentru realizarea acestora, inclusiv financiare și permisive din punct de vedere juridic.”

Totodată, Alexandru Bujorean a îndemnat participanții la eveniment să se întrebe cât de justificată este activitatea Consiliilor raionale. „Sunt structuri decizionale intermediare care dispun de bugete impunătoare, gestionate și repartizate de multe ori pe criterii politice sau în dependență de atitudinea subiectivă a consilierilor față de o localitate sau alta, față de un primar sau altul. Din păcate, descentralizarea și transmiterea competențelor a rămas doar un proces consfințit în Constituție, în legea nr.435 și în documentele de politici publice. Pe lângă bunele intenții care ne unesc pe toți în domeniul public, vrem să credem că vor fi făcuți și pași determinanți în vederea întăririi autonomiei locale”.

Primarul municipiului Strășeni, vicepreședintele CALM, Valentina Casian, a vorbit despre controlul administrativ excesiv a activității APL, exercitat de Cancelaria de Stat sau de oficiile teritoriale conduse de reprezentanții Guvernului în teritoriu. „Făcând o analiză a dosarelor examinate în instanțele de judecată în anul 2021, am constatat că 100% din dosarele inițiate de Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat au fost respinse de către instanțele de judecată. În afară de aceasta, în anul 2021, reprezentanții Oficiului Teritorial nu s-au prezentat la niciuna din ședințele de judecată. Noi pierdem timp și efort pentru a demonstra că avem dreptate. Se cere o intervenție pe acest domeniu și sperăm că lucrurile se vor schimba.” Valentina Casian a mulțumit CALM pentru organizarea evenimentului și pentru că unește reprezentanții APL.

Potrivit primarului municipiului Chișinău, vicepreședintele CALM, Ion Ceban, nu sunt implementate angajamentele asumate în campania electorală în domeniul descentralizării și autonomiei locale. Edilul a vorbit despre tergiversarea delimitării teritoriului și imobililor, dar și despre necesitatea ca o parte din impozitul pe venitul persoanelor juridice să rămână în localități. „Avem nevoie de poliție locală, mai multe competențe pentru APL în calitate de agenți constatatori, pentru a extinde posibilitatea de intervenție în cazul construcțiilor și parcărilor ilegale etc.”. În calitate de președinte al delegației Republicii Moldova la Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Ion Ceban a amintit și despre restanțele pe care le are statul nostru în implementa Foii de Parcurs semnată în anul 2020 și realizarea angajamentelor asumate în raport cu Consiliul Europei.

Potrivit primarului satului Copceac, președintele Asociației Primarilor din UTA Găgăuzia, vicepreședintele CALM, Oleg Garizan, la baza autonomiei locale stă descentralizarea financiară, prin transmiterea către primării a resurselor din bugetul de stat, în vederea administrării eficiente a acestora. „Un exemplu în acest sens este majorarea de două ori în anul 2022 a soldurilor pentru întreținerea drumurilor locale. Acest lucru vorbește despre faptul că autoritățile centrale au încredere în puterea locală că vor folosi efectiv aceste resurse. Un alt exemplu pozitiv este crearea Fondului Național de Dezvoltare Regională și Locală.” Activând din 1999 în calitate de ales local, primarul de Copceac a afirmat că în perioada în care instituțiile școlare erau în gestiunea APL, acestea se dezvoltau mult mai eficient. „Posibilitățile administrațiilor din cadrul școlilor sunt mult mai mici decât cele ale APL, iată de ce credem că trebuie să întoarcem școlile în gestiunea primăriilor, pentru a investi mai multe resurse și a crea condiții mai bune pentru elevi. Dacă vom face o comparație a nivelului de dezvoltare a instituțiilor preșcolare, care sunt în subordinea APL, vom observa că acestea se dezvoltă mult mai dinamic  decât cele școlare.” În contextul crizei energetice și celei financiare, Oleg Garizan a vorbit despre timpurile mai grele prin care au trecut cetățenii Republicii Moldova, când transportul public nu circula în localități, iar curent electric era câte două ore pe zi. „Am rezistat atunci, vom rezista și acum, important este să nu fim tratați ca subalterni, dar ca parteneri.” 

Reprezentanții Rețelei Secretarilor din cadrul CALM, Rețelei Contabililor din cadrul CALM și Rețelei Specialiștilor în Reglementarea Regimului Funciar au vorbit despre problemele cu care se confruntă aceste categorii de funcționari din cadrul APL, cele mai stringente fiind salariile mizere, lacunele legislative, dar și nenumăratele atribuții care le revin.

 

Ziua Autonomiei Locale și a Lucrătorului din Administrația Publică Locală a fost instituită la inițiativa Congresului Autorităţilor Locale din Moldova, prin Hotărârea Guvernului nr.75 din 08.02.2012, întru recunoașterea importanței și valorii persoanelor care activează în domeniul APL, precum și datorită importanței asigurării autonomiei locale în procesul de edificare și consolidare a statului democratic Republica Moldova și întru aprecierea rolului deosebit al reprezentanților autorităților publice locale în soluționarea problemelor cetățenilor și dezvoltarea social-economică a colectivităților locale.

Imprimare