În cadrul dezbaterilor organizate de agenția de presă IPN privind reforma administrației publice locale, primarul satului Sireți și vicepreședintele CALM, Leonid Boaghi, a vorbit despre riscurile și provocările pe care le implică procesul de reformă propus acum.
Potrivit edilului, cel mai mare risc al reformei este cel politic, care ar putea influența direct alegerile parlamentare din 2029. În același timp, cele mai multe întrebări legate de amalgamare vizează Ministerul Finanțelor, întrucât problema centrală rămâne sistemul de repartizare a resurselor financiare.
„A plecat foarte multă populație din Republica Moldova, dar nu primăriile sunt vinovate că sunt mari sau mici. Nici nu avem o definiție juridică pentru ce înseamnă primărie mare, mică sau medie. Avem orașe cu populație mai mică decât satul Sireți”, a explicat Boaghi.
Primarul a subliniat că stimulentele pentru amalgamarea voluntară nu soluționează problemele ce vizează infrastructura de bază din localități. Totuși, la Sireți procesul a fost inițiat pentru a investi în resursele umane, pentru a extinde statele de personal și pentru a pregăti specialiști capabili să atragă fonduri europene și investiții.
Reticența comunităților vine însă din lipsa resurselor financiare și din gradul de neîncredere între autoritățile locale, mai ales când este vorba de cooperare teritorială sau partajarea fondurilor.
Leonid Boaghi a oferit exemplul satului Sireți: din cei 5.000 de locuitori care se află în sat, circa 3.000 lucrează zilnic în Chișinău. Impozitul pe venit al acestora rămâne în bugetul municipiului Chișinău, ceea ce înseamnă o pierdere anuală de 10–20 milioane lei pentru Sireți.
„Acești bani nu au ajuns în comunitatea noastră pentru a dezvolta servicii. Este un exemplu la care sperăm să se găsească soluții în cadrul reformei”, a precizat primarul.
„Am făcut amalgamarea, am făcut reforma, dar întrebarea rămâne: ce facem mâine? Care vor fi instrumentele financiare prin care comunitățile să poată soluționa problemele de infrastructură – apă, drumuri, gaze, canalizare, iluminat și altele?
Noi, la Sireți, am reușit să realizăm aceste investiții prin contribuția primăriei și a locuitorilor. Totuși, această capacitate nu o au toate comunitățile și nu putem pune pe picior de egalitate toate localitățile care aleg să se amalgameze.”
Leonid Boaghi a dat exemplul comunei Călinești, unde s-a făcut amalgamarea și s-a creat o unitate administrativă mai mare.
„Însă acest lucru nu garantează că vor reuși să soluționeze problemele pe care noi le-am rezolvat la Sireți fără amalgamare. Diferențele de capacitate și resurse rămân evidente și trebuie luate în calcul în cadrul reformei.”
În privința infrastructurii, Sireți se află într-o poziție avansată:
· 95% apeduct și gaze naturale,
· 80–85% iluminat stradal,
· peste 60% drumuri modernizate,
· aproximativ 30% sistem de canalizare.
„Aceste realizări au fost posibile prin contribuția primăriei și a locuitorilor, fără amalgamare. Însă, nu toate comunitățile au aceeași capacitate și nu pot fi puse pe picior de egalitate în procesul de reformă”, a subliniat Boaghi.
Potrivit primarului, este esențial ca încă la etapa de inițiere a reformei să se ofere soluții la mai multe întrebări:
· Cum se va partaja TVA-ul?
· Cum se va distribui impozitul pe venit al persoanelor fizice – la locul de domiciliu sau la reședința instituției unde activează cetățenii?
· Ce soluții vor fi aplicate pentru valorile imobiliare și funciare?
· Care vor fi instrumentele financiare pentru infrastructură după amalgamare?
