Într-un interviu pentru calm.md, deputatul PLDM Iurie Țap ne-a explicat ce înseamnă descentralizarea, dar și faptul că reforma administrativ-teritorială nu este un obiectiv în sine, ci este una dintre condițiile descentralizării. Totodată, aflăm ce condiții ar trebui să  îndeplinească statul pentru ca să poată fi implementată reforma administrativ-teritorială, dar și de ce este nevoie de participarea societății civile, a comunităților locale și a autorităților acestora în acest proces.

Cum definim descentralizarea?

Iurie Țap: Din punct de vedere doctrinar, dar și potrivit dreptului administrativ, descentralizarea este delimitarea clară între autoritățile statului și cele locale a responsabilităților, competențelor, resurselor materiale și financiare. Reforma administrativ-teritorilă nu este un obiectiv în sine, ea este una din condițiile descentralizării, care cere două echilibre. Primul echilibru este amenajarea adecvată a teritoriului, ceea ce înseamnă că colectivitățile teritoriale locale descentralizate trebuie să aibă o anumită capacitate și depinde de acele venituri care sunt colectate pentru a se putea întreține și a presta adecvat serviciile de care sunt responsabile. Echilibrul doi, despre care la noi practic nu se vorbește, sau care nu se vede, este deconcentrarea adecvată a serviciilor. În cazul reformei din 1999, atunci când s-a revenit la județe, tocmai aici a fost scăparea. Astăzi, concepția nu este una clară, orice reformă trebuie bine pregătită, conceptualizată, văzută sub acest aspect la care m-am referit, adică trebuie să fie amenajarea adecvată a teritoriului și deconcentrarea, la fel, să fie pe potrivă. Astăzi nu avem o delimitare clară a competențelor. În Legea 435, art. 4.1. și Legea privind serviciile publice de gospodărie comunală care, de fapt, înseamnă treburile specifice locale, pentru că de aici pornește descentralizarea, când statul recunoaște existența anumitor nevoi sau treburi specifice locale, atunci le descentralizează pentru a asigura o mai bună prestare a serviciilor. La noi există o discrepanță, Legea din 2002 nu răspunde la aceste întrebări, nu precizează care sunt acestea. Deci, noi nu avem o delimitare clară a competențelor, cu toate că Strategia Națională de Descentralizare tocmai prevedea acest lucru. Astăzi, unitățile administrativ-teritoriale, din punct de vedere financiar, sunt la pământ. Veniturile proprii, acele care tocmai sunt pentru a realiza responsabilitățile pe care le au APL, sunt foarte mici, mai puțin de 9%. Experiența statelor descentralizate demonstrează că veniturile proprii trebuie să fie de cel puțin 40%, Europa are media de circa 50%. Concluzia este că noi astăzi nu avem o concepție, o viziune clară despre ce și cum trebuie să facem, de aceea, să vorbești despre reforma administrativ-teritorială fără a o vedea conceptualizată, așa cum o argumentează știința administrației și dreptul administrativ ar fi o greșeală esențială și reforma riscă să eșueze. Aici trebuie implicarea cetățenilor. Reforma trebuie să fie acceptată, ca și orice altă reformă. Trebuie pregătite cadrele care o vor pune în aplicare. Din punctul meu de vedere, trebuie să asigurăm o transparență deplină, o comunicare eficientă cu colectivitățile locale, cu autoritățile acestora, inclusiv cu cetățenii. Noi avem experiența reformei din 1998-1999. Atunci eram în funcția de primar al orașului Florești. La acea etapă a fost făcut un pas înainte, doar că mai multe servicii, în loc să fie apropiate de cetățeni, de la centrul raional de atunci să fie transferate în satele respective, dimpotrivă au fost duse la fostele județe, adică au fost îndepărtate. Spuneam că descentralizarea cere și al doilea echilibru – deconcentrarea. Acest lucru înseamnă că autoritățile locale sunt responsabile de anumite servicii pe care le prestează, acestea sunt cam 20-25% din toate serviciile de care beneficiază cetățenii. Celelalte sunt prestate de autoritățile statului. Deconcentrarea adecvată înseamnă ca toate serviciile să fie apropiate de cetățean. Crearea Agenției Servicii Publice – acest mecanism de ghișeu unic trebuie să fie în colectivitățile locale, în primării. Buletinul de identitate, permisul de conducere și altele trebuie să fie apropiate de cetățean, ca acesta să vină la primărie și să depună cerere pentru a-i fi eliberate aceste acte. Pe de altă parte, trebuie făcută legătura dintre primărie și structura centrală care va perfecta propriu zis aceste acte, ca cetățeanul din primărie să obțină acest buletin, nu să meargă la Agenția sau Oficiul Teritorial din raion. Dacă ne uităm în notele informative ale partenerilor de dezvoltare din ianuarie 2015, printre primele acțiuni în contextul descentralizării se vorbește anume despre facilitarea accesului cetățeanului la serviciile publice și digitalizarea acestora. Dacă aceste servicii nu vor fi apropiate de cetățean, reforma va eșua. Ea trebuie bine conceptualizată, altfel aceasta va fi doar o fumigenă.

Mai mulți primari și-au exprimat temerea că dispariția primăriei va duce și la dispariția satului…

Iurie Țap: Experiența europeană demonstrează că o descentralizare bine realizată reprezintă un stimul pentru dezvoltare, pentru asigurarea durabilității. În cazul când reforma de descentralizare va fi realizată fără a apropia cu adevărat toate serviciile de cetățean, la sigur va eșua. Astăzi nu sunt delimitate competențele. Legea 435 prevede mai multe competențe ale autorităților locale. Totodată, spuneam că veniturile proprii sunt sub 9%. Cheltuielile administrative pentru menținerea aparatului primăriei sunt de circa 19%, este media pe republică, mai mult de două ori decât veniturile proprii. APL nu au bani pentru a-și menține aparatul, dar sensul creării APL este tocmai de a presta servicii de utilitate publică. Iată de ce trebuie să fie creată această capacitate. Strategia Națională de Descentralizare prevedea noul sistem pe care noi l-am aplicat, urmau să fie identificate două, trei surse de venituri pentru a crește veniturile proprii (care erau de circa 20%) până la 35-40% și mai sus, pas cu pas. Ce a făcut în 2-3 ani această guvernare? A redus veniturile până la sub 9%. În raportul anual pentru 2017, Curtea de Conturi a spus că există o dependență totală a bugetelor locale de factorul politic, de bugetul central.

De ce nu se discută conceptul acestei reforme în societate, cu APL, cu experții în domeniu, pentru a fi identificată cea mai bună formulă?

Iurie Țap: E simplu. Transparența este principiul de bază al funcționării democrației. Cu toate că a aderat la diferite Convenții, la Carta Albă a bunei guvernări, guvernarea face totul invers. Atunci când ai ce ascunde, atunci când nu știi bine ce vrei, sigur că nu ai ce comunica. Revenind la partea doctrinară, poate fi descentralizat un stat puternic, un stat democratic, pentru că reforma de descentralizare este opera comună a statului și cetățenilor. Statul nu comunică cu cetățenii, cu autoritățile locale pentru că nu vrea să le dea o parte din putere lor. Să luăm exemplul „Drumuri bune pentru Moldova. În loc să le dea venituri proprii, deoarece este competența APL, ei le fac drumuri. Aceasta este o profanare. Odată ce aceasta este competența autorităților locale, aceasta trebuie să fie finanțată și APL să repare drumuri sau să soluționeze alte probleme, pe care colectivitatea le consideră importante. Acest exemplu demonstrează cu lux de amănunte că guvernarea nu dorește o descentralizare reală. Ei vor să controleze politic autoritățile locale pentru a-și asigura puterea.

Departamentul de Comunicare al CALM

Imprimare