Proiectele mari de infrastructură vor continua să fie realizate în municipiul Chișinău cu susținerea băncilor europene și Consiliului Europei. 

Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, susține că în 2014 va demara un amplu proces de modernizare a municipiului pe mai multe domenii care va dura 10-15 ani.

– Care sunt prioritățile Primăriei mun. Chișinău pentru anul 2014?
– Prioritățile pentru anul 2014 constau în continuarea proiectelor pe care le-am început în anii precedenți. Trebuie să finalizăm lucrările pe strada Alecu Russo, strada pietonală Al. Diordiță și instalarea iluminatului pe segmentul Porțile Orașului – Aeroport. De asemenea, vrem să rezolvăm, cel puțin parțial, problema inundațiilor pe strada Albișoara la intersecția cu bd. Renașterii Naționale, să continuăm lucrările de amenajare în curțile de bloc, asamblarea troleibuzelor, încă 20, ca să avem în total 150 de troleibuze noi în Chișinău. De asemenea, va începe cel mai mare șantier de reconstrucție a străzilor Ștefan cel Mare, V. Alecsandri și C. Negruzzi în cadrul proiectului BERD-BEI-Comisia Europeană în sumă de 22 milioane de euro. În plus, sperăm să reușim programul de eficiență energetică la blocurile locative. Un proiect important care se anunță începând cu 2014 este modernizarea sută la sută a Regiei Apă-Canal, o modernizare ce va dura 10-15 ani, care, la fel, va fi finanțată de BERD-BEI- Comisia Europeană cu 60 milioane de euro. E un proiect fără precedent în Republica Moldova. De fapt, în 2014 vom intra într-o perioadă continuă de modernizare pe domenii a municipiului așa încât în 10-15 ani să putem vorbi despre atingerea standardelor europene.

– Primăriile din țară au fost neplăcut surprinse de legea privind plafonarea taxelor locale, care a fost totuși anulată de Curtea Constituțională. Cum interpretați acțiunile autorităților centrale privind descentralizarea puterii?
– În ceea ce privește plafonarea taxelor locale, aici vorbim despre un abuz al guvernării. Legea s-a adoptat practic în cârdășie cu o serie de rău-platnici care se eschivează de la plata impozitelor. Ei au văzut că nu găsesc protecție în primărie și s-au dus să găsească protecție în parlament. Asta duce la discreditarea principalei instituții a statului. Nu este vorba doar despre bani, e o abordare din principiu greșită din partea parlamentului. Noi am lucrat un an și jumătate cu agenții economici până când am găsit formatul corect de stabilire a taxelor locale. Nu este necesar ca parlamentul să se implice în așa ceva. Singurul lucru pe care poate să-l mai stabilească parlamentul este să precizeze că nimeni nu are dreptul să stabilească taxe individuale, pentru anumiți agenți economici. În Chișinău au fost majorate doar taxele la aparatele de joc de noroc (de patru ori) și cazinouri, pentru că este o activitate pe care nu o încurajăm în municipalitate. Cei implicați în acest business ne-au dat în judecată și s-au adresat parlamentului, dar asta arată că parlamentul face lobby pentru oamenii certați cu legea. Nu este corect.

Din păcate, în afară de strategia de descentralizare care a fost aprobată, în ultimii patru ani, noi am avut parte de acțiuni de centralizare. Sunt câteva exemple: poliția, învățământul și, mai nou, termoficarea. Iată, s-a încercat și plafonarea taxelor. În mod normal, lucrurile trebuiau să meargă în sens invers, dar, din păcate, noi nu avem o clasă politică, suficient de matură care să înțeleagă că principiul bunei credințe trebuie să stea la baza oricărei democrații. Ar fi corect ca fiecare să aibă activitatea proprie delimitată corect și să nu intervină parlamentul abuziv în activitatea administrației locale.

– Ce părere aveți despre camerele de luat vederi instalate la intersecții?
– În primul rând, trebuie să menționez că primăria a insistat asupra instalării unor sisteme video de monitorizare a traficului și de înregistrare a încălcărilor comise de șoferi încă din anul 2007. În ceea ce privește amplasarea lor, consider că trebuie să avem o amplasare și mai difuză pe întreg municipiul, în special la intrările și ieșirile din oraș. Avem probleme cu vreo zece piloni din toți care au fost amplasați la Chișinău, pentru că s-a greșit cu localizarea sau nu s-a găsit soluția cea mai potrivită. Colegii de la MAI au spus că le vor corecta greșelile. 
Este nevoie de extinderea acestor rețele video pe șosele naționale în așa fel încât conducătorii auto să știe că în mod constant se află în raza de acțiune a camerelor de supraveghere.

– Când vom avea parcări cu plată în Chișinău? 
– O companie din Marea Britanie finalizează un studiu privind parcările cu plată în Chișinău. Conform acelui studiu, primul pas în această direcție este modificarea legislației în vederea introducerii pedepsei cu ridicarea mașinii parcate neregulamentar de conducătorii auto nedisciplinați, în așa fel încât să nu fie blocat carosabilul cel puțin pe străzile principale și să-și aibă rostul parcările cu plată, pentru că în momentul în care introduci parcarea cu plată dar nu poți pedepsi pe cel care parchează neregulamentar, nu obții nimic.

– Se discută destul de mult despre proiectul parcării subterane în Piața Marii Adunări Naționale. Pare un proiect grandios, motiv pentru care sunt sceptic că va fi dus la bun sfârșit.
– Încercarea vină n-are. Avem multe exemple. În Luxemburg, în orașele Germaniei chiar la București în fașa Universității am văzut asemenea parcări. Nu astăzi, mâine, va veni ziua când sub PMAN se va face parcare subterană indiscutabil.

– Când se va face regulă în sfera transportului public dominat de microbuze?
– Vedem rezolvarea problemei prin crearea alternativei, prin înnoirea parcului de troleibuze și extinderea rutelor de microbuze în suburbii. În oraș se va pune accent pe transportul de mare capacitate (troleibuze, autobuze), iar microbuzele vor rămâne pentru traseele secundare (suburbii – sectoare). Numărul microbuzelor a scăzut. Această activitate nu se dovedește la fel de profitabilă ca pe vremuri. Am reușit să renovăm parcul de troleibuze în proporție de 50% și continuăm în fiecare an asamblarea lor. Vom lua măsuri de îmbunătățire a rețelei de circulație. O companie germană lucrează deja la restructurarea strategiei transportului public.

– În capitalele europene, foarte mulți oameni circulă cu bicicleta. Când vor fi piste pentru bicicliști și în Chișinău?
– Vedem că avem mii de bicicliști, numai că nu au condițiile adecvate pentru a se deplasa. Străzile pe care le modernizăm în centrul orașului vor avea neapărat și bandă de bicicliști proiectată și amplasată în structura trotuarului sau a carosabilului. Anul acesta am pus în sarcina preturilor de sector ca neapărat să marcheze benzi pentru bicicliști în direcția nord-sud, vest-est. Este un început. Infrastructura noastră nu a fost gândită pentru deplasarea bicicliștilor. Bordurile nu au fost coborâte la intersecții. Asta e o problemă și pentru persoane cu dizabilități.

– Ce părere aveți despre așa-zisul referendum din UTA Găgăuzia?
– Ceea ce s-a întâmplat în Găgăuzia este o provocare prin care se dorește tensionarea situației anume în anul 2014 când va fi decisă liberalizarea regimului de vize, semnarea Acordului de Asociere și când vom avea alegeri parlamentare. Evident că după Armenia și Ucraina, în efortul Rusiei de a opri integrarea europeană urmează și R. Moldova. Acțiunile din partea Transnistriei sau a Găgăuziei sunt parte a acestui efort. Majoritatea populației este pentru Europa, chiar dacă în Găgăuzia s-a făcut acel eveniment nu tocmai legal. Nu este nicio noutate, toată lumea știa care este punctul de vedere al reprezentanților găgăuzilor și a comunității de acolo. Este greul pe care trebuie să-l ducem, să explicăm în continuare, tuturor acelor care nu știu ce înseamnă Europa, nu știu diferența dintre Europa și perspectiva estică în așa fel încât treptat să-i convingem. În niciun caz nu trebuie în vreun fel să ne deranjeze sau să ne pună în dificultate asemenea ieșiri. Noi trebuie să ne ducem obiectivul la capăt și anume să obținem libera circulație, să semnăm Acordul de Asociere și să reușim să convingem că direcția europeană este singura care oferă perspectiva unui trai mai bun.

Aș vrea să adaug că, din păcate, noi asistăm la un fenomen nu tocmai corect care se întâmplă în administrația centrală și asta alimentează și abordări de tipul celor care am avut recent în Găgăuzia. Guvernarea a preluat modalitatea de până în 2009 a comuniștilor de repartizare a fondurilor de stat conform preferințelor politice, în funcție de apartenența primarilor sau consiliilor raionale la un anumit partid politic. Asta duce la segregare, la tensiuni, la nemulțumiri, la alimentarea unor asemenea atitudini precum cea din Găgăuzia. Politicienii trebuie să înțeleagă că oamenii din RM nu trebuie desenați în culori politice. În municipiul Chișinău, încă din anul 2007, am invitat pe toți primarii din suburbii și am convenit că repartizarea fondurilor se face în funcție de numărul de locuitori pornind de la o finanțare minimă pentru fiecare și niciun caz nu se va admite discriminarea pe criteriu politic. Or greșeală pe care o fac colegii noștri de la guvernare este că-i colorează pe oameni, în verde, albastru, roșu și prin asta îi determină să aibă o atitudine negativă din start. 


Imprimare