„Dacă ne-am fi dorit o reformă în domeniul descentralizării, trebuia să fie creat un minister pentru o perioadă temporară, de trei-patru sau șase ani. La moment înțelegem că guvernarea nu are nici viziune și nici capacități pentru a veni cu o reformă reală în acest domeniu. Totuși, politicienii adevărați sunt cei care reușesc să implementeze și unele măsuri nepopulare. E ca și în cazul doctorilor care intervin pentru a trata, indiferent de câtă durere poate să producă pacientului.” Sunt câteva dintre ideile desprinse din dialogul cu expertul CALM Viorel Gîrbu despre acțiunile Guvernului și politica bugetar-fiscală pentru anul 2022 în domeniul autonomiei locale și descentralizării.
În ce măsură politica bugetar-fiscală pentru anul 2022 răspunde așteptărilor autorităților publice locale?
Viorel Gîrbu: Această politică bugetar-fiscală reprezintă o mișcare înainte. În special, este vorba despre schimbarea modului de distribuire a mijloacelor din plata pentru folosirea drumurilor. Din taxa rutieră toți banii urmează să fie alocați autorităților locale de nivelul I. Am văzut estimări potrivit cărora aceste fonduri vor depăși 450 milioane de lei pe durata anului viitor. Această acțiune deschide perspectiva de a crește autonomia autorităților locale. În același timp, văzută în ansamblu, politica bugetar-fiscală este cumva ștearsă. Deși e un pas făcut în direcția administrației publice locale, Guvernul nu abordează dimensiunea în ansamblu a tot ce ține de descentralizare financiară, un lucru ce deranjează deoarece, totuși, ne-am dori să se creeze un cadru corect, echitabil de raporturi între administrația centrală și cea locală, care să nu se schimbe. Prin mișcări de acest gen, anul acesta oferim aceste fonduri, anul viitor vine cineva și decide să le ia înapoi. Ar trebui să fie un cadru rigid, iar mijloacele respective nu trebuie să meargă încolo sau încoace, în funcție de abordările pe care le are Guvernul într-un an sau altul. În acest sens, partidul de la guvernare nu a schimbat foarte mult în domeniul descentralizării financiare și acest lucru poate fi apreciat ca fiind un factor negativ. În același timp, înțelegem că guvernarea a avut puțin timp la dispoziție și poate de acum încolo va reuși să vină cu soluții în acest domeniu.
Autoritățile locale au așteptat ca mai multe impozite să ajungă în bugetele locale, mijloacele din Fondul Rutier sunt distribuite de la centru și nu reprezintă veniturile proprii ale APL…
Viorel Gîrbu: Este adevărat. Nu trebuie să inventăm bicicleta, dar să implementăm practica celor mai avansate societăți și aici am putea face referință la impozitele pe bunurile imobiliare, domeniu în care nu s-a făcut mare lucru, dar există spațiu pentru a veni cu anumite soluții. Cred că autoritățile locale ar trebui să ceară impozite imobiliare corecte. Acum 20 de ani aceste impozite constituiau în jur 1% din PIB, acum constituie 0,1% din PIB. E o sarcină mai mare pentru cetățeni, dar aceștia nu pot să trăiască în comunități dezvoltate, cu o infrastructură confortabilă, dacă nu contribuie. Înțeleg că să mărești taxele nu este comod nimănui, înțeleg și această postură a autorităților, cărora le place mereu să împartă, dar nu să acumuleze. Totuși, politicienii adevărați sunt cei care reușesc să implementeze măsuri nepopulare. E ca și în cazul doctorilor care intervin pentru a vindeca, indiferent de câtă durere poate să producă pacientului. În mod similar, un politician adevărat, atunci când există o problemă reală trebuie să o soluționeze, indiferent de percepția generală a populației, care poate nu cunoaște atât de bine domeniul. În același timp, să fii politician înseamnă să fii persoana care știe să comunice, dar să nu aleagă cele mai simple soluții și să pretindă că evoluțiile negative nu au loc. Cred că în cazul autorităților locale trebuie să se pună accent pe impozitele imobiliare și acestea trebuie să crească, indiferent dacă ne place sau nu acest lucru. În același timp, impozitele respective trebuie gândite altfel, în cadrul CALM-ului au fost avansate propuneri în acest sens, sistemul pus în aplicare în 2000 nu este corect, trebuie să ne axăm pe locația fizică, indiferent de valoarea bunului imobil. Pentru bunurile imobile care sunt aproape geografic de infrastructura publică trebuie să plătești impozite mai mari, este o argumentare foarte simplă care poate fi adusă la cunoștința fiecărui cetățean. Dacă trăiești în preajma multor servicii publice, finanțate din bani publici: drumuri, transport public, teatre, policlinică etc și cetățeanul este deservit foarte bine, pentru acea locație geografică trebuie să se plătească impozite mai mari. Acest lucru ar fi echitabil, pentru că undeva, în zonele rurale, cetățenii sunt lipsiți de aceste servicii și acolo aceste impozite ar putea să lipsească sau să fie stabilite în mărime simbolică. Anume la această dimensiune politicienii ar trebui să lucreze. O altă dimensiune ar fi conectarea tuturor aspectelor de administrare locală cu economia. Momentan, administrația publică locală nu primește nimic din creșterea economică realizată la nivel de localitate. Așa cum s-a lansat în cadrul CALM-ului, Guvernul trebuie să creeze un pașaport al localităților în care să fie descrise toate resursele pe care acestea le au. În cazul în care administrația publică locală reușește să folosească aceste resurse eficient, să dezvolte mediul de afaceri, să creeze un dialog cu antreprenorii etc, valoarea adăugată care este creată ca urmare a acestei situații trebuie să rămână la nivelul localității și să nu plece la nivel central. Trebuie să fie formată conexiunea între administrația locală și succesul în plan economic care se realizează la nivel de localitate urmare acțiunilor acesteia, iar recompensa pentru această performanță să revină în bugetul localității. Autoritățile centrale nu vor să exploreze această dimensiune și astfel autoritățile locale rămân ostatice ale administrației centrale.
Puterea centrală spune că a avut prea puțin timp la dispoziție pentru a produce toate aceste schimbări…
Viorel Gîrbu: Sunt de acord că Guvernul nu a avut timp să pregătească o politică bugetar-fiscală bună, corectă. Peste un an vom putea să înțelegem cu adevărat dacă autoritățile centrale au reușit să se afirme. Momentan știm că nici în Planul de Guvernare nu este descris foarte bine domeniul administrației locale, înțelegem că partidul de la guvernare are multe dimensiuni pe care nu le cunoaște și nu le stăpânește foarte bine. De exemplu, simplu fapt că miniștrii Finanțelor, Economiei, Protecției Sociale etc sunt persoane atrase din exterior vorbește că partidul de la guvernare nu are cunoștințe și nici viziune în aceste domenii și au atras profesioniștii pe care i-au considerat relevanți, nu au plasat politicieni. În același timp, deși numărul de ministere s-a mărit, dimensiunea administrației locale nu a apărut niciunde la nivel de minister, a rămas a fi gestionată de către Cancelaria de Stat, ceea ce poate că nu este suficient. Dacă ne-am fi dorit o reformă în domeniul administrației, cred că trebuia să existe un minister pentru o perioadă temporară, de trei-patru sau șase ani. O perioadă în care reforma respectivă ar fi dusă la capăt. Înțelegem că la această etapă guvernarea acum nu are nici viziune și nici capacități de a veni cu o reformă reală în acest domeniu.
La ce vă referiți atunci când spuneți reformă?
Viorel Gîrbu: Cel puțin la dimensiunile despre care am vorbit mai sus, reforma descentralizării financiare este una dificilă, care trebuie gestionată de cineva, funcțiile trebuie legate de finanțe. Se vorbește și despre reorganizarea administrației locale de nivelul II. CALM-ul are propria viziune în acest sens, care este axată pe Carta Europeană a autonomiei locale. Ceva oricum trebuie să se întreprindă pentru că noi avem carențe pe această dimensiune, inclusiv și la evaluarea modului în care se reușește implementarea Foii de Parcurs pe care RM a semnat-o de o perioadă lungă de timp și este criticată chiar și la nivel de Consiliul Europei. Toate aceste probleme înseamnă o reformă ce trebuie realizată pentru că administrația locală este blocată, nu are nici resurse, nici funcționari, nici perspective și cetățenii pleacă. Foarte multe zone rurale sunt abandonate, satele dispar, iar cetățenii care au rămas acolo, în special copiii sau persoanele vulnerabile, sunt lipsiți de servicii publice, ceea ce constituie o problemă destul de acută și soluționarea acesteia poate fi realizată prin reforme adevărate, care necesită o atitudine aparte din partea executivului.
Cam toate guvernările au vorbit despre necesitatea reformei administrației locale, dar nimeni nu s-a încumetat să o facă. Credeți că actuala guvernare va avea această determinare?
Viorel Gîrbu: Se discută mai multe dimensiuni de reforme pe care actuala guvernare încearcă să le implementeze. Se privește foarte mult spre domeniul protecției sociale pe care eu, de exemplu, îl percep nu ca pe o reformă, dar ca pe o anumită ajustare. Guvernarea își pune mari speranțe în lupta cu corupția și cred că la acest capitol va reuși. Nu cred însă că va avea capacitate și dorință să se aventureze în reforme din alte sectoare și domeniul administrației publice locale va fi lăsat de-o parte și nu va beneficia de atenția pe care o merită din partea politicienilor. Este un lucru regretabil dar, din discursul politic al celor de la guvernare, nu văd o atenție sporită pe care să o acorde guvernarea acestui domeniu. În același timp, înțelegem că capacitățile interne ale acestui partid, mă refer la resursa umană de care dispune, nu sunt suficiente pentru a te aventura în acest gen de reformă și a o duce la capăt. Cu toate acestea, noi toți înțelegem foarte bine că ceva trebuie să se facă. Pentru că există un anumit consens, presupun că se poate interveni la nivelul administrației publice locale de nivelul II, astfel încât până la alegerile locale să se facă o reformă în acest sens și măcar pe această dimensiune să avem rezultate de bun augur.
