În perioada 16-21 noiembrie, 14 reprezentanţi ai autorităţilor locale, inclusiv coordonatorul de proiecte din cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) Dna Irina Luncașu şi reprezentanți ai societăţii civile de pe ambele maluri ale Nistrului s-au familiarizat cu practicile de realizare în comun a proiectelor sociale şi de infrastructură a celor două comunităţi din Cipru, greco-cipriote şi turco-cipriote. Învăţând unii de la alţii vom atinge un nivel mai bun de trai, au fost de părerea participanţii la vizita de studiu organizată de Programul UE-PNUD Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii.

Agenda vizitei de studiu a abundat în întrevederi cu reprezentanții ambelor comunități din Cipru, greco-cipriote şi turco-cipriote ce au implementat proiecte comune. Astfel participanții la vizita de studiu au avut întrevederi cu reprezentanții Comitetului tehnic pentru cooperare bi-comunală in domeniul patrimoniului cultural, în domeniul infrastructurii și al proiectelor de dezvoltare locală, precum și cu reprezentanții PNUD și al Comisiei Europene ce susțin aceste proiecte. Aceste întrevederi au avut loc în Casa cooperării situată în zona de buffer a Nicosiei controlată de militarii Națiunilor Unite. La fel au fost vizitate  obiectele de infrastructură construite în cadrul proiectelor bi-comunale precum stația de tratare a apelor reziduale a Nicosiei, situată în partea de Nord, dar care deservește întreaga Nicosie împreună cu suburbiile, centrul social Kioneli/Gonyeli, Centrul media pentru ambele comunități, localitatea Kontea și Famagusta.

Deosebit de utilă pentru CALM a fost vizitarea Uniunii Municipalităților din Cipru (UMC) și întrevederea cu secretarul General al UMC Dl Yiannis Antoniades. În cadrul schimbului  privind starea de lucruri, problemele și realizările  administrației locale din Cipru și Moldova,  am aflat că deja de 40 de ani de la ocuparea teritoriilor nordice, în partea aflată sub controlul oficial al Ciprului, sunt aleși primari pentru  localitățile din Nord. Acești primari sunt aleși la alegerile locale, de către cetățenii  comunității grecești ce au fost nevoiți sa-și părăsească locuințele din nordul țării atunci când țara a fost divizată. Astfel acești primari, care de facto nu se află și nu gestionează localitatea pentru care au fost aleși ca primar, se ocupă de soluționarea problemelor cetățenilor refugiați din această localitate.

Este de menționat faptul că din 1974 când Turcia a ocupat nordul Ciprului, locuit predominant de turci-ciprioți și i-au alungat pe greci-ciprioți, țara a fost divizata de zona de buffer controlată de ONU,  în partea nordica – așa numita  Republica Turcă a Ciprului de Nord recunoscută doar de Turcia, și restul insulei rămas sub controlul Republicii Cipru. La fel a fost divizată în două părți și capitala Ciprului orașul Nicosia. Timp de 30 de ani de la divizare, locuitorii ambelor părți nu au avut posibilitatea să se viziteze reciproc și chiar să comunice. Abia în 2004 au început cu încetul să se deschidă granițele. Unica posibilitate de comunicare era prin forțele ONU. Utilizând această posibilitate în 1982 primarii de pe ambele părți a capitalei Nicosia au hotărât să se întâlnească și să convină că pentru prestarea eficientă a serviciilor publice precum aprovizionarea cu apă și canalizare, evacuarea deșeurilor, etc. sunt necesare eforturi comune, indiferent de situația politică și opunerea guvernului central. Acești primari, care au intrat în istoria Ciprului ca inițiatori și promotori ai proiectelor bi-comunale, au convenit asupra planului general de dezvoltare a Nicosiei din care ulterior a reieșit implementarea comună a unui șir de obiecte de infrastructură precum stația de tratare a apelor reziduale, a proiectelor de menire istorico-culturală și a proiectelor de dezvoltare locală.

 

Experiența Ciprului este foarte actuală pentru Republica Moldova în contextul Asocierii cu Uniunea Europeană și ulterioara aderare la UE. Ciprul a devenit membru al Uniunii Europene ne cătând la faptul că o parte a țării nu este controlată de guvernul oficial, astfel legislația UE este aplicată doar pe partea oficială a Ciprului, iar pe teritoriul ocupat este impus moratoriu pe un termen nedeterminat asupra aplicării legislației UE. Este un precedent, care face posibil pentru Republica Moldova a deveni membru al UE, neavând soluționat conflictul din Transnistria. 





Imprimare