Guvernările anterioare au tot promis că vor aduce apă în gospodăria fiecărui locuitor de la sat, dar se avansează cu mare greu. Un apeduct pentru 10 sate din raionul Hâncești, pornit în 2013, așa și nu a fost finalizat.
CHIȘINĂU, 20 sept – Sputnik. Locuitorii a 10 sate din raionul Hâncești se confruntă cu un deficit enorm de apă potabilă. Ei sperau să-și rezolve problema cu mulți ani în urmă, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Încă în anul 2013, Guvernul a alocat fonduri pentru un proiect de aprovizionare a respectivelor localități cu apă potabilă din râul Prut. Au fost valorificate atunci vreo 80-90 de milioane de lei. Din acei bani, a fost construită o stație de pompare și purificare a apei și instalate conductele centrale. La următoarea etapă, urma să fie instalate țevile în interiorul localităților, dar proiectul s-a împotmolit aici.
Ar mai fi necesare peste 60 de milioane de lei pentru ca apa să ajungă în curțile gospodarilor, a declarat primarul satului Cățeleni, Petru Cozlan, solicitat de corespondentul Sputnik.

Apeduct nefinalizat: 90 de milioane de lei stau îngropate în pământ din 2013

„S-au făcut rețelele centrale, dar rețelele prin intravilanul localităților – nu. Și acum stau îngopați atâția bani! Și noi mai avem acum nevoie de vreo 60 de milioane de lei. Populația spune: „Domnilor primari, de ce așa se procedează, de ce nu se duce la bun sfârșit?”. Noi am avut niște garanții de la fostul guvern că vor fi alocați bani și va fi dus la bun sfârșit acest apeduct. Avem mari speranțe la guvernul actual, ca în comun să vedem de unde putem găsi resurse financiare”, a spus primarul.
Petru Cozlan a menționat că satul Cățeleni din raionul Hâncești, în care este primar, se află la vreo 10 kilometri de Vama Leușeni. Este o mare nedreptate să te afli pe malul Prutului și să nu ai nici apă de băut!
„Noi trăim pe malul Prutului. Ne aflăm în secolul 21, dar, cu părere de rău, nu este posibil de rezolvat problema respectivă”, a adăugat primarul.

N-au apă nici pentru strictul necesar, nu tocmai pentru irigații

În satul Cățeleni, potrivit lui Petru Cozlan, locuiesc 1.500 de oameni, inclusiv 170 de pensionari, existând 420 de gospodării. Dintre locuitori, doar 20% au apă potabilă, dar și aceasta într-un volum redus, de doar 70-80% din necesitate. „În rest, toți aduc apă de unde le este câtuși de puțin comod”, a precizat interlocutorul.
Nici pomină de robinete prin acele sate! Apeductele vechi, construite în secolul trecut, de mult nu mai există, iar sursa de apă a secat.
Primarul a povestit că atunci când vremea este prielnică și plouă, oamenii mai au șansa să crească legume și zarzavat în grădinile de pe lângă case, dar în anii secetoși, cum a fost anul trecut, toate culturile sunt pârjolite de arșiță.
„N-avem apă pentru strictul necesar, pentru mașini de spălat, nu tocmai pentru irigații. Dacă am avut noroc de vreme bună – e un plus. Anul trecut s-a făcut o fântână și veneau din satele vecine și luau câte 500 litri – o tonă de apă, deși era apă tehnică, nu potabilă. Au fost probleme mari. Și dacă s-ar fi construit apeductul, s-ar fi rezolvat problema oamenilor… Oamenii sunt dispuși să achite serviciile de apă, dar asta e problema”, a adăugat Petru Cozlan.

Cei 10 primari acționează în comun

Potrivit interlocutorului, stația de tratare și de pompare construită în cadrul proiectului are o capacitate ce ar permite să fie asigurate cu apă „nu doar 10 localități, dar practic o jumătate de raion Hâncești”.
Petru Cozlan a spus că cei 10 primari ai localităților respective au făcut mai multe încercări de a găsi resurse financiare pentru finalizarea apeductului.
„Noi am avut o speranță că vom obține bani de la ADR Centru (Agenția de Dezvoltare Regională Centru). Era pregătit și consiliul raional să aloce 2,5 milioane de lei pentru proiectul respectiv. Dar n-am putut obține banii de la ADR Centru. Și iată că s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Oamenii apți de muncă ar putea pleca din sat, pentru că n-au gaz, n-au apă, n-au canalizare. În cazul dat, sigur că riscăm să rămânem fără cetățeni în localitate și când vor fi implementate proiectele respective, n-o să aibă cine să beneficieze de ele. Asta-i cel mai dureros, fiindcă așa stau lucrurile în teritoriu”, a povestit Petru Cozlan.
„Noi am încercat să găsim bani din diverse surse. De la fonduri de dezvoltare, din străinătate, am încercat să lucrăm cu o fundație din Franța, ni s-au promis ceva bani, dar pentru moment n-am putut rezolva nimic”, a spus primarul.
„Cred că în curând vom avea o solicitare de întâlnire cu premierul, să o rugăm să soluționăm problema respectivă. Noi suntem pregătiți, acești 10 primari, să mergem și să discutăm în comun, așa cum am mai fost la fostul guvern”, a declarat primarul Petru Cozlan.

Moldovenii sunt nevoiți să consume apă proastă

Potrivit Biroului Național de Statistică, peste o jumătate dintre localitățile țării nu au acces la sistemul public de aprovizionare cu apă potabilă.
Ecologiștii bat alarma că situația aprovizionării cu apă potabilă a populației este deosebit de alarmantă: peste 60% dintre locuitori consumă apă poluată.
În vreo 90% dintre fântânile Moldovei apa nu este bună de băut, a menționat ecologistul Anatolie Prohnițchi într-o discuție cu corespondentul Sputnik.
„În Republica Moldova, apa din 90% dintre fântâni nu este bună de consumat. Apa este tehnică, nu potabilă. Însă populația este nevoită să consume apa din aceste fântâni”, a spus Anatolie Prohnițchi.
Potrivit lui, grav este că și apa de la robinet, din apeducte, în multe localități, nu este întotdeauna potabilă: fântânile din Moldova au o adâncime destul de redusă, de vreo 9-10 metri, dar în multe cazuri apa potabilă se află la o adâncime de peste 100 de metri. Proiectele fântânilor, inclusiv din lipsa banilor, nu prevăd forări atât de profunde, a explicat ecologistul.
Republica Moldova deja se află într-o stare critică în ceea ce privește accesul la apă: locuitorii au de două ori mai puțin decât necesarul, a semnalat Oficiul din Chișinău al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD-Moldova). Un prag de apă mai mic de 1.000 de metri cubi pentru o persoană pe an poate împiedica dezvoltarea economică şi afecta calitatea vieții populaţiei, conform standardelor internaționale.
Imprimare