Conceptul de municipalizare, elaborat de Coaliția pentru Descentralizare, formată la moment din trei instituții din țară – IDIS Viitorul, Promo-Lex și Congresul Autorităților Locale din Moldova, a fost prezentat în calitate de opțiune pentru  reforma administrativ-teritorială, prin transformarea raioanelor în municipii, exemplu fiind capitala Republicii Moldova, cu păstrarea în componența municipiilor a unităților administrativ-teritoriale de nivelul 1 (sate, comune și orașe) care, la moment, sunt parte a raioanelor. La evenimentul de prezentare a acestui concept,  s-a pus accent pe necesitatea inițierii acestei reforme în perioada imediat următoare, astfel încât următoarele alegeri locale să se desfășoare în conformitate cu nouă structură administrativ-teritorială.

La 13 septembrie, Coaliția pentru Descentralizare a lansat un șir de consultări a acestui model cu actorii interesați. La primele două evenimente au participat Larisa Voloh, Președinta Comisiei Administrație Publică a Parlamentului Republicii Moldova, reprezentanți ai Cancelariei de Stat, Svetlana Țurcanu, Secretar general adjunct al Guvernului, reprezentanții ai partenerilor internaționali, societății civile și instituțiilor mass-media.      

În adresarea sa, coordonatorul de relații internaționale din cadrul CALM, Alexandru Osadci, s-a referit la aspect ce vizează partea decizională a acestei reforme:

  • În mod special, expertul a venit cu un îndemn la precauție, mai ales atunci când sunt abordate prea academice sau prea teoretic problemele care nu au fost soluționate de zeci de ani și care, în condiții de noi și multiple crize cu care se confruntă țara, se acutizează aproape zilnic.
  • Alexandru Osadci s-a referit la discuțiile teoretice răspândite în țară pe parcursul ultimilor zece ani, încercându-se astfel să se impună experiențe, modelele și analize din alte țări. Discuții care, cel puțin de zece ani n-au generat nicio schimbare, chiar dacă au fost create tot felul de grupuri de lucru, au fost scrise multiple strategii și au fost cheltuite resursele considerabile. 
  • Din păcate sau din fericire, în lumea modernă puține lucruri decid experții prin modelele teoretice. În mare parte, așa cum arată realitatea țărilor dezvoltate, deciziile sunt luate de un cerc destul de îngust al politicienilor, în consultări cu organizații mari, puternice și reprezentative.
  • Mai mult decât atât, pe parcursul ultimilor 10 ani observăm că există  încercări, iar uneori chiar se fac presiuni în favoarea centralizării și regionalizării (care de fapt nu este nimic altceva decât centralizarea dacă sunt excluse competențele APL1 în favoarea regiunii). Acestea sunt, în primul rând, sume enorme cheltuite la capitolul asistență și protecție socială, resurse financiare foarte mari necesare pentru susținerea migrației și migranților, precum și fondurile europene din ce în ce mai mari, repartizate de asemenea, printr-un model destul de centralizat. Anume acești factori, alături de doleanțele politicienilor de la nivel central de a deține cât mai mare controlul în societate, decid distribuirea competențelor și repartizarea resurselor dintre nivelele de administrație publică, dar nu factorii obiectivi de cost-eficiență, prezentați de către experții în domeniu.
  • Mult mai mult decât atât, despre toate acestea noi am putut să discutăm în anul 2019. În anul 2022, din cauza crizelor europene și globale profunde, toate efectele cărora deocamdată, probabil, nici nu putem să ni le imaginăm, toate cunoștințele, modelele și abordările convenționale bine cunoscute sau chiar și bine acceptate vor fi testate, chestionate și puse sub semnul întrebării, în contextul realităților care ne așteaptă. În aceste condiții, sunt necesare numai rețete și soluții inovative, dictate de necesitățile urgente sau chiar excepționale ale zilei de astăzi, bazate pe realitățile din fiecare țară aparte, mult mai importante decât experiența internațională. După posibilități și resurse, R. Moldova diferă foarte mult chiar de România, nemaivorbind de țările dezvoltate. La moment, este vorba despre o situație absolut excepțională, cu care țara niciodată nu s-a confruntat. Iată de ce și soluțiile trebuie să fie absolut inedite, excepționale și urgente, exact așa cum a fost și în toată această perioadă de criză cauzată de răspândirea  COVID-19. Altfel, eșecul este garantat.         
Imprimare