Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, apreciază noua viziune privind reforma administrației publice locale de nivelul II, considerând-o o abordare mai rațională comparativ cu variantele discutate anterior, care presupuneau păstrarea unui model de organizare depășit și insuficient adaptat realităților actuale.
Potrivit CALM, este un semnal pozitiv faptul că noua propunere este corelată cu actualul sistem de dezvoltare regională și, în mare parte, corespunde viziunii promovate de asociație în cadrul conceptului său de reformă administrativ-teritorială. De asemenea, propunerea se apropie de pozițiile exprimate de mai mulți actori ai societății civile și de alte inițiative care au susținut organizarea administrativă a țării în regiuni.
CALM subliniază că necesitatea reformării nivelului II al administrației publice locale este recunoscută pe scară largă. În opinia CALM, reforma raioanelor trebuia să constituie primul pas al procesului de reorganizare administrativă, oferind o viziune clară asupra organizării regionale înainte de abordarea reformei la nivelul primăriilor.
Un element esențial al noii formule este aplicarea principiului subsidiarității. Acesta presupune transferul unor competențe și responsabilități suplimentare către administrațiile publice locale de nivelul I, care trebuie să devină principalii gestionari ai comunităților locale și ai serviciilor publice. Structurile regionale urmează să intervină doar în situațiile în care autoritățile locale nu dispun de suficiente capacități pentru a presta anumite servicii sau pentru a exercita anumite atribuții.
În același timp, CALM atrage atenția asupra unui risc major: noile structuri regionale nu trebuie să devină organisme de coordonare sau de control asupra autorităților locale. Experiențele anterioare au demonstrat că asemenea structuri se pot implica excesiv în activitatea administrațiilor locale, inclusiv din perspectivă politică, administrativă și financiară. Din acest motiv, este esențial ca mecanismele de organizare, finanțare și relaționare dintre nivelul regional și administrațiile locale să fie clar definite și să respecte principiile autonomiei locale.
Referitor la reforma administrației publice locale de nivelul I, CALM insistă asupra respectării voinței cetățenilor. Există numeroase localități care și-au exprimat opțiunea de a-și păstra independența și autonomia administrativă, iar orice proces de reorganizare trebuie să se bazeze pe consens și participare, nu pe constrângere.
CALM consideră că succesul reformei nu trebuie evaluat prin numărul de primării sau de structuri administrative care vor rămâne în funcțiune, ci prin capacitatea sistemului de a oferi servicii publice mai bune, de a asigura reprezentativitate și de a contribui la dezvoltarea localităților rurale. Reforma trebuie să ofere soluții concrete pentru provocările cu care se confruntă comunitățile: migrația, depopularea, lipsa locurilor de muncă, infrastructura insuficientă și dificultățile din domeniile educației și serviciilor publice.
CALM observă că numeroase dezbateri publice s-au concentrat excesiv pe aspectele numerice ale reformei și mai puțin pe impactul real asupra cetățenilor. Sondajele indică existența unor îngrijorări în rândul populației, care dorește garanții că schimbările propuse nu vor conduce la condiții mai dificile de trai în mediul rural.
Totodată, asociația subliniază importanța corelării reformei administrative cu obiectivul strategic al integrării europene și cu politicile de dezvoltare regională. În noua arhitectură administrativă trebuie clarificate atribuțiile structurilor responsabile de dezvoltare, implementarea proiectelor, atragerea și gestionarea fondurilor, pentru a evita suprapunerile instituționale și blocajele administrative.
CALM atrage atenția că reforma administrației publice locale de nivelul I și cea a nivelului II trebuie analizate separat. Dacă reorganizarea raioanelor poate genera economii și eficientizări administrative, experiența primăriilor care au trecut deja prin procese de amalgamare arată că acestea nu conduc automat la reducerea cheltuielilor administrative, ci pot necesita resurse suplimentare pentru gestionarea noilor structuri.
De asemenea, organizația consideră că reforma trebuie corelată cu politicile salariale și cu finanțele publice locale. Consolidarea primăriilor și atragerea specialiștilor calificați în domenii precum dezvoltarea proiectelor, urbanismul, cadastrul sau infrastructura nu poate fi realizată fără mecanisme financiare și de salarizare care să permită administrațiilor locale să recruteze și să păstreze personal competent.
În ceea ce privește desființarea actualelor raioane, CALM apreciază că majoritatea cetățenilor nu vor resimți schimbări majore, având în vedere că aceste structuri au avut în ultimii ani un contact relativ redus cu populația și au prestat puține servicii directe. În schimb, orice modificare ce vizează instituția primarului și a consiliului local poate avea efecte importante asupra comunităților și necesită răspunsuri clare privind organizarea serviciilor, finanțarea și funcționarea noilor structuri administrative.
În concluzie, CALM consideră că actuala abordare a reformei administrației publice locale de nivelul II este una rațională și reprezintă un pas înainte în procesul de modernizare administrativă. Totuși, succesul reformei va depinde de capacitatea autorităților de a oferi răspunsuri clare la întrebările rămase, de a respecta autonomia locală și de a demonstra că schimbările propuse vor îmbunătăți, și nu vor înrăutăți, condițiile de viață ale cetățenilor.
