Noul mecanism de distribuire a resurselor Fondului Rutier este sprijinit de Guvern. Promisiunea a fost făcută de premierul Pavel Filip, în cadrul unei întâlniri cu peste 130 de primari, membri ai Congresului Autorităților Locale (CALM), organizație care reprezintă interesele majorității covârșitoare a APL din Republica Moldova.   În cadrul unei ședințe extraordinare lărgite a Consiliului de administrație CALM, edilii au menționat că prin tergiversarea reformei pe acest segment va persista fenomenul coruperii politice, drumurile locale vor rămâne inaccesibile, iar infrastructura rutieră proastă va împiedica dezvoltarea afacerilor și va speria în continuare eventualii investitori.

În debutul ședinței, președintele CALM, Tatiana Badan, a menționat plusvaloarea acestei noi formule de distribuire, accentuând deschiderea de care au dat dovadă mai multe instituții guvernamentale în procesul de identificare a unei soluții optime pentru APL: ”Suntem în perioada în care finalizăm activitățile pentru acest an, în care facem totaluri și în care am adoptat bugetele pentru anul 2017.  Am constatat că aceste bugete nu ne încurajează, ne limitează chiar în oferirea unor servicii de calitate populației. Aceste bugete sunt atât de austere încât noi ne gândim cum am putea dezvolta mai multe proiecte în ceea ce privește drumurile, apa, canalizarea. Mulțumim premierului Pavel Filip pentru deschiderea de a participa la această ședință. Vreau să constat că, în ultima perioadă noi am beneficiat de un suport real în abordarea unor probleme la nivel central. Astăzi însă trebuie să identificăm soluții nu numai pentru a fi auziți, dar împreună cu Guvernul, cu Parlamentul, să venim cu decizii care s-ar traduce în schimbări palpabile pentru APL.

În context, directorul executiv CALM, Viorel Furdui, a accentuat: ”CALM efectuează permanent monitorizarea situației în cadrul APL. Eu cred că foarte multe lucruri în Republica Moldova pot fi rezolvate dacă ar exista un dialog instituționalizat puternic, constructiv între APC și APL. În ultima perioadă de timp constatăm o îmbunătățire în acest sens. Noi am început să participăm la ședințele Guvernului, vocea noastră, deocamdată rar, dar este auzită. Am reușit să ajungem la anumite lucruri, destul de constructive. Totuși, acest dialog și acest mecanism de consultare nu s-a extins pe toate instituțiile guvernamentale și, din păcate, cu majoritatea ministerelor, este loc de mai bine. În lipsa unei conlucrări permanente, planificate, din păcate, ne confruntăm cu situații frecvente în care apar acte, inițiative neconsultate, care dăunează și APL, și APC. A doua problemă la care vreau să atrag atenția este descentralizarea financiară și consolidarea bazei fiscale a APL, aspecte cu restanțe enorme.  În ultima jumătate de an, trebuie să recunoaștem, am avut progrese importante prin adoptarea unor legi menite să fortifice autonomia locală: modificarea destinației terenurilor, accesul la Curtea Constituțională, schimbări în domeniul evaluării bunurilor imobile, alte acte normative etc. Însă, dacă privim în ansamblu situația am impresia că ne oprim la adoptarea unor măsuri mai mult cu caracter general (strategii și legilor) sau care au ,mai puține efecte directe asupra APL, dar când ajungem să discutăm niște lucruri concrete, care ar aduce schimbarea reale la nivel local și pe care cetățenii să le simtă în mod direct, ne mișcăm foarte greu și aici se întâmplă cele mai mari blocaje. In acest sens, ceea ce se întâmplă cu noul mecanism de distribuire a Fondului Rutier și motivele care se invocă numai ca să nu fie implementat, este un exemplu elocvent. Anume lipsa de efecte și rezultate concrete în domeniul descentralizării financiare care să aducă mai multe resurse în bugetele locale, a constituit și constituie obiectul permanent al criticilor, inclusiv din partea Consiliului Europei. De asemenea, ar trebui să discutăm serios condițiile de muncă al funcționarilor e din APL. În prezent este un dezastru: în APL existând un deficit enorm de cadre, ultimele cadre calificate părăsind APL în masă. Problema nu este doar în salarizarea derizorie, dar și în lipsa unor pârghii reale la nivelul legislației ca autorităților locale să poate avea o politică proprie de cadre și să atragă/mențină specialiștii calificați. Un alt bloc de probleme acute și care împiedică activitatea APL reprezintă relațiile APL cu  organele de control – avem impresia că aceste organe în loc să ajute APL în ceea ce privește asigurarea expertizei juridice și respectarea legislației, au o misiune specială și pun accent pe presiune, intimidare, fără a respecta prezumpția nevinovăției.  Aici ne referim la toate tipurile de controale: administrativ, financiar, judiciar etc. În fine, D-le prim-ministru, acum avem o șansă să facem un pas important înainte pe care nici un guvern de până acum nu a avut curajul să-l facă. Acum ca niciodată există contextul ca satele și orașele noastre să se schimbe la față, în cazul implementării urgente a noului mecanism de distribuire a fondului rutier. Toate temerile în ceea ce privește distribuirea și folosire efectivă a resurselor Fondului Rutier din partea APL sunt depășite și nu au nici o legătură cu realitățile. Primăriile noastre  deja de zeci de ani implementează proiecte majore de infrastructură. De aceea nu trebuie să ratăm această oportunitate benefică tuturor.

În cadrul reuniunii, membrii CALM au accentuat că noul mecanism de distribuire a resurselor fondului rutier este unul destul de echilibrat, obiectiv, apropiat de realități și avantajos pentru toate nivelele puterii. Totodată, aceștia au menționat că acesta este un pas foarte important pentru dezvoltarea economică a localităților și atragerea investițiilor.Primarii chiar dacă sunt foarte divers reprezentați politic, dar sunt reunite de un spirit comun. Cunoaștem foarte bine că problem sunt multe și vă asigur că o să le rezolvăm treptat pe toate. Noi conștientizăm că trebuie să existe un element sistemic, o formula deductibilă. Știm condițiile în care activează Guvernul, dar vă asigurăm că în această sală sunt adevărații parteneri. Noi apreciem stilul dvs. pragmatic și de a lăsa la o parte politicul, iar pentru noi, primarii, adevărata politică ar fi fapta și lucrul bine făcut. Sunt lucruri pe care ușor le-am scoate de pe ordinea de zi, pentru că nu necesită mare efort. De exemplu, în cazul Fondului Rutier noi nu atentăm deloc la bugetul de stat, la banii nivelului doi. Edineț are 96 de kilometri drum local și numai 13 km. drumuri raionale. Cele peste 3 de milioane pe care noi le cerem cu bună credință pentru drumurile locale trebuie să devină o prioritate. Eu fac din acești bani trei drumuri. De aceea, oamenii nici nu simt anumite lucruri, pentru că am investit în niște aspecte globale și am ignorant localul. Drumurile locale sunt cancerul APL. Toți cer de la primar drumuri, dar acesta nu are niciun bănuț pentru a face față lucrurilor.”, a specificat primarul de Edineț, Constantin Cojocaru.

Pachetul legislativ care cuprinde aceste prevederi trebuie aprobat și pus în aplicare începând cu anul 2017, au solicitat primarii. Aceștia au făcut apel la reprezentanții statului să nu pună la îndoială capacitatea APL de a gestiona acești bani. Larisa Voloh, primarul comunei Palanca, a amintit celor prezenți că edilii din toată țara au gestionat și gestionează cu succes proiecte europene în valoare de milioane de lei, iar partenerii de dezvoltare au încredere în ei: ”Sunt la cel de-al treilea mandat și vreau să fructific proiecte care să fie durabile, strategice pentru comunitate, cu surse financiare previzibile. Nu vrem să trăim într-o țară cu  proiecte făcute pe jumătate. Trebuie să facem față provocării încrederii. Noi am demonstrat că am obținut încrederea populației, acum solicităm această încredere din partea Dvs. pentru capacitatea instituțională si administrativă de care dispunem. Nu sunt de acord cu tergiversarea reformelor, care sunt atât de importante și atât de utile comunităților noastre, prin invocarea faptului că nu avem capacitate. Sintagma ”bani puțini” nu ne sperie, pentru că noi avem experiențe multiple să lucrăm cu bani puțini și cu bani mai mulți și de a face lucruri vizibile și importante pentru localitățile noastre.

La rândul său, premierul Pavel Filip a accentuat necesitatea menținerii unui dialog deschis dintre administrația publică centrală și cea locală, pentru asigurarea unei conlucrări  eficiente. “Un lucru foarte important în comunicarea noastră este să scoatem baricadele, pentru că noi suntem cei care reprezentăm statul. Țin foarte mult să avem o colaborare permanentă, pentru că întrebările și problemele trebuie să fie discutate  atunci, când acestea apar. Este foarte important să fim parteneri. Aveți în fața dumneavoastră un Guvern absolut deschis. Astfel, în comun, trebuie să găsim soluții la toate problemele care apar. Este esenţial ca în continuare să mergem pe implementarea reformelor prioritare, astfel încât să schimbăm lucrurile în Republica Moldova.”, a subliniat Filip. Totodată, premierul a dat asigurări că în ceea ce privește adoptarea noului sistem de distribuire a resurselor Fondului Rutier, proiect elaborat de Ministerul Transporturilor și agreat de CALM, cabinetul de miniștri va întreprinde toate măsurile necesare. ”Toate lucrurile se vor rezolva, dar treptat. Eu nu vreau să intru într-o dimensiune populistă și să vă promit chestii imposibile. Eu m-am clarificat în cele mai mici detalii privind Fondul Rutier, de aceea vreau să vă asigur că veți avea cea mai bună soluție, aveți încredere în acest lucru. 50 la sută vor ajunge cu siguranță la nivelul 1. Vom continua discuțiile și cu partenerii noștri de dezvoltare. ”, a menționat Pavel Filip.

Primarul de Cimișlia, Gheorghe Răileanu, a relatat despre salariile de subzistență care există în rândul APL, dar și despre necesitatea continuității pe segmentul descentralizării: ”Am o percepere că Guvernul actual mișcă, ceva construiește și este un semn bun. Am venit aici cu statele de personal al primăriei Cimișlia. Iată, de exemplu, contabilul-șef primește aproximativ 4200 de lei. Tot în aceleași funcții, la alte instituții de stat, se primesc salarii de practic două ori mai mari. Consider că este o inechitate. Cred că totuși problema cea mai mare este descentralizarea administrativă, trebuie să fim consecvenți pe toate pozițiile și orice aspect al activității noastre să fie privit prin această prismă. Așa vor deveni și salariile mai mari, și oamenii din APL nu vor pleca.” În această ordine de idei, şeful Executivului a subliniat că dezvoltarea economică și soluționarea problemei salarizării va fi posibilă odată cu implementarea reformei administrației publice, iar Guvernul va depune eforturi pentru asigurarea unor pârghii reale reprezentanților APL pentru gestionarea problemelor din localități.

 Edilii s-au referit și la presiunile la care sunt supuse APL din partea organelor de control. În context, primarul de Strășeni, Valentina Casian, a exemplificat: ” O să încep cu exemplul unei biblioteci publice din oraș. Cum poate oficiul teritorial al Cancelariei de Stat să ne impună să scoatem acest spațiu la licitație dacă el este atribuit încă din anul 2000 acestei biblioteci, fără ca să fie stabilită plata pentru locațiune? Astăzi, instanțele de judecată își atribuie competențe ale APL și aici mă refer la loturile de teren. Avem somații și executorul judecătoresc aplică sechestru pe terenuri din centrul localității și obligă APL să le oferă familiilor care nici nu fac parte din categoria celor care merită îmbunătățirea condițiilor de trai. Vorbesc despre o imixtiune a instanței de judecată în activitatea APL. Altceva. Să știți că în baza unei cereri a locuitorilor, Procuratura dispune inițierea unei cauze penale. Pentru autorizația de construcție a unui bun în orașul Strășeni, de exemplu, se prevede pedeapsa cu pușcăria de la 10 la 16 ani. Aceasta, pe motivul nerespectării unui regulament al Guvernului privind sănătatea populației, care, la rândul său, presupune pedeapsa cu 200 unități convenționale. Ceea ce se întâmplă e strigător la cer și este realitatea crudă, legea dublelor standarde care se aplică la adresa multor primari!”

La finalul ședinței, membrii CALM au elaborat o Declarație comună în care au solicitat acțiuni prompte și clare în ceea ce privește implementarea reformei de descentralizare, dar și fortificarea bazei fiscale a localităților:

1. Aprobarea de către Guvern și Parlament a noului mecanism de distribuire a Fondului Rutier, agreat de Ministerul Transporturilor, Ministerul Finanțelor și CALM;

2. Inițierea unor discuții și eleborarea unui sistem nou de salarizare și garanții sociale pentru aleșii și funcționarii locali, luând în considerație specificul activității și principiile autonomiei locale;

3. Stoparea controalelor abuzive, a presiunii din partea organelor de control și anchetă, precum și stabilirea unor reguli clare de efectuare a controalelor, în asa fel încât să nu fie afectate activitatea APL și interesele cetățenilor;

4. Elaborarea și implementarea unui mecanism insituționalizat, permanent și efectiv de dialog între guvenrarea locală și cea centrală.

 

 

 

Imprimare