Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) își exprimă profunda îngrijorare și dezacordul ferm față de proiectul politicii fiscale și bugetare pentru anul 2027, aflat în proces de consultare publică. În forma sa actuală, documentul conține prevederi restrictive severe care subminează principiile constituționale ale autonomiei locale, diminuează drastic veniturile proprii ale comunităților și periclitează succesul viitoarei reforme a administrației publice locale preconizate pentru anul 2027.

Poziția oficială și argumentele tehnice ale autorităților locale au fost transmise printr-un aviz detaliat (Adresarea Nr. 215 din 19 iunie 2026) adresat direct Prim-ministrului Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și Ministrului Finanțelor, Adrian Gavriliță. CALM avertizează că modificările legislative propuse au un caracter unilateral, dezechilibrat și abuziv, fiind elaborate în absența unor simulări și analize de impact real pe fiecare buget local în parte. Îngrijorările respective au fost aduse și în atenția conducerii și raportorilor pentru R. Moldova ai Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei precum și a Comitetului Regiunilor al Uniunii Europene.

 Riscuri Majore și Îngrijorări Strategice ale APL

CALM atrage atenția societății civile și a factorilor de decizie de nivel central asupra unui set de vulnerabilități majore introduse prin noul proiect de lege:

  • Reducerea masivă a încasărilor din IVPF. Nota informativă a proiectului de lege specifică o diminuare a încasărilor la nivel național din Impozitul pe Venitul Persoanelor Fizice (IVPF) cu 2,7 miliarde lei (aproximativ 24,96 %), raportat la încasările planificate pentru anul 2026, care se ridică la circa 10,8 miliarde lei. Această sursă reprezintă fundamentul formării bugetelor pentru sute de sate și orașe.
  • Plafonarea neconstituțională a taxelor locale: Proiectul reintroduce un plafon general de 3 % din venitul din vânzări pentru taxele locale. CALM reiterează că restrângerea autonomiei financiare prin limitarea resurselor proprii a fost deja declarată neconstituțională prin două hotărâri anterioare ale Curții Constituționale (Nr. 2 din 28 ianuarie 2014 și Nr. 27 din 14 septembrie 2021, reconfirmată prin HGCC Nr. 5 din 5 martie 2024). Revenirea la acest subiect constituie o sfidare directă a principiilor statului de drept.
  • Eliminarea taxei pentru amenajarea teritoriului: Excluderea acestei taxe achitate de persoanele juridice lipsește primăriile de un instrument major de acumulare a veniturilor proprii, chiar în ajunul implementării din 2027 a noului concept al taxei de salubrizare conform Legii nr. 178/2025.
  • Suspiciuni privind favorizarea unor grupuri de interese: În absența unor justificări bazate pe analize de sistem, apare suspiciunea majoră că plafonarea și reducerea taxelor s-ar putea realiza în interesul unor grupuri economice înguste (cum ar fi marii comercianți, stațiile PECO, depozitele angro) și a reprezentanților economiei tenebre, care își pot consolida profiturile pe seama bugetelor publice locale.

Impactul financiar estimat asupra bugetelor locale

În lipsa unor calcule oficiale detaliate din partea Ministerului Finanțelor, CALM evidențiază pierderi catastrofale pentru polii de dezvoltare ai țării, calculate pe baza datelor de planificare pentru anul 2026:

  1. Municipiul Chișinău:

o Pierderi din IVPF: Scădere de la 3,29 miliarde lei planificați în 2026, la circa 2,47 miliarde lei în 2027, generând o pierdere netă estimată la 822,4 milioane lei.

o Pierderi din taxa de publicitate: Plafonarea de la 6,4 % la 3% va cauza diminuarea veniturilor cu circa 4 – 5 milioane lei anual.

o Pierderi din taxa pentru cazare: Reducerea cotei actuale de la 5,8% la 3% va genera o pierdere estimată la 25-27 milioane lei anual.

  1. Municipiul Bălți:

o Pierderi din IVPF: Reducere de la 254,8 milioane lei la circa 191,2 milioane lei, însemnând o pierdere directă de 63,6 milioane lei.

o Pierderi din taxe locale: Plafonarea la 3% va tăia 43,6 mii lei din taxa de publicitate și 320 mii lei din taxa pentru cazare, sume extrem de semnificative pentru bugetul municipal.

Consecințe directe asupra cetățenilor: Orice diminuare a veniturilor proprii adoptată la nivel central va bloca proiectele de infrastructura locală (iluminat public, reparația drumurilor, transport comunal, reabilitarea școlilor și întreținerea spațiilor verzi). Autoritățile locale nu pot opera cu aceleași competențe și responsabilități în fața cetățenilor, dar cu bugete dramatic reduse.

Blocajul executării silite a obligațiilor fiscale restante

O contradicție flagrantă semnalată de CALM constă în faptul că, deși Ministerul Finanțelor recunoaște oficial că datoriile restante la bugetele locale au depășit 220 milioane lei în ultimii 5 ani, proiectul refuză să ofere autorităților locale instrumente eficiente de colectare silită.

În timp ce prin noul articol 197¹ se acordă Serviciului Fiscal de Stat dreptul de a emite ordine incaso cu valoare de document executoriu direct pe conturile bancare ale debitorilor persoane fizice, APL sunt obligate în continuare să parcurgă proceduri judiciare complexe, costisitoare și de lungă durată. CALM solicită extinderea acestui mecanism non-judiciar și în beneficiul primăriilor pentru a stopa creșterea exponențială a numărului de debitori.

Soluții și revendicări formulate de CALM

Pentru a asigură o descentralizare financiar-fiscală veritabilă și claritate în contextul reformei administrative din 2027, CALM solicită revizuirea esențială a proiectului prin următoarele măsuri:

  1. Eliminarea definitivă a prevederilor privind plafonarea taxelor locale și respectarea hotărârilor Curții Constituționale.
  2. Efectuarea obligatorie a unor simulări de impact detaliate pe bugete reprezentative (capitală, oraș-reședință de raion, comună) și reflectarea acestora în nota de fundamentare a legii.
  3. Instituirea unui mecanism clar și predictibil de compensare integrală a pierderilor financiare impuse localităților, integrat în legislație înainte de intrarea în vigoare a reformei fiscale.
  4. Modernizarea taxei de cazare și introducerea taxei „Tourist City Tax” (pentru nerezidenți):Raportarea taxei de cazare la numărul de înnoptări (nu la venitul din vânzări) și instituirea unei noi taxe aplicabile exclusiv turiștilor străini nerezidenți (beneficiari direcți), urmând modelele europene (în 2025, Chișinăul a înregistrat peste 905 mii de înnoptări).
  5. Extinderea taxei pentru simbolica localăși asupra persoanelor juridice care prestează servicii în scopuri lucrative, eliminând tratamentul fiscal inechitabil față de producători.
  6. Descentralizare fiscală extinsă prin partajarea resurselor naționale:

o Partajarea IVPF între locul de muncă și domiciliul salariatului.

o Transferarea unei cote din TVA și din impozitul pe venitul persoanelor juridice către bugetele locale.

o Alocarea integrală a taxelor pentru resursele naturale la nivelul I.

o Vărsarea tuturor amenzilor încasate pe teritoriul administrativ în bugetul local al UAT.

  1. Dreptul APL de a stabili scutirile și facilitățile fiscalela nivel local în baza unui regulament propriu aprobat de consiliul local. 

Apel către Guvern: convocarea Comisiei Paritare

Având în vedere riscurile iminente la adresa democrației locale și a angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova prin Carta Europeană a Autonomiei Locale, CALM solicită convocarea în regim de urgență a Comisiei Paritare.

Modificările fiscale de un asemenea calibru nu pot fi promovate prin demersuri unilaterale. CALM își reafirmă disponibilitatea totală pentru dialog instituționalizat și cooperare, cerând Guvernului și Ministerului Finanțelor revizuirea esențială a textului legii alături de reprezentanții autorităților publice locale, pentru a asigura un viitor sustenabil comunităților din Republica Moldova.

Fișier:

ADRESARE (AVIZ) privind proiectul politicii fiscale și bugetare pentru anul 2027

Imprimare