Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, face un bilanț al anului 2022, în domeniul administrației publice locale.

Cum a fost pentru CALM/APL anul de la care ne luăm rămas bun?

Viorel Furdui: 2022 a fost un an destul de complicat, dar și cu rezultate destul de bune pentru administrația publică locală. La începutul anului ne-am confruntat cu anumite probleme în comunicarea cu administrația centrală și ne-a cam luat mult timp până am reușit să stabilim un dialog cu adevărat efectiv. Ulterior, spre sfârșitul anului, putem spune că am avut o cooperare și o înțelegere mai bună a ceea ce înseamnă comunicarea și dezvoltarea relațiilor noastre pe diverse dimensiuni. S-a demonstrat că atunci când există un dialog, un mecanism de consultare eficientă a administrației publice locale, se creează și oportunități concrete de a soluționa mai multe probleme. Totodată, au fost mai multe exemple când vocea administrația publică locală nu a fost auzită și nici consultată la timpul potrivit, ceea ce a generat mai multe probleme de imagine pentru guvernare și mai multă tensiune, nervozitate și neînțelegere în rândul administrației publice locale. Printre exemplele nereușite de comunicare putem să menționăm modul în care a fost gestionată de la bun început problema transferurilor generale, atunci când nu am fost consultați, dar și implementarea programului privind asigurarea populației cu masă lemnoasă. Au existat și alte situații când nu a fost dedicat suficient timp sau, în general, nu au fost consultate autoritățile publice locale și, în rezultat, nu a fost posibilă nici identificarea unor soluții adecvate. Însă, spre sfârșitul anului, lucrurile au intrat în făgașul normalității. Reprezentanții CALM au fost incluși în mai multe grupuri de lucru și structuri consultative și acest lucru a dat roadă. A început să funcționeze Comisia Paritară, au fost create grupuri de lucru pe lângă aceasta. Chiar dacă la moment încă nu putem vorbi despre prea multe rezultate a acestor grupuri de lucru, totuși se pare că există o înțelegere a necesității acestui dialog și a unui mecanism foarte clar de lucru, pe teme concrete și că noi doar așa vom putea avansa.

 Totuși, aș vrea să atrag atenția și la un neajuns, mă refer la relația care s-a stabilit între guvernare și municipiul Chișinău. Am sperat foarte mult că va exista o cooperare mai strânsă, că va fi diminuat aspectul politic în relațiile dintre autoritățile publice locale din capitală și guvernarea centrală însă, se pare că la acest capitol mai avem mult de lucru. Chiar dacă din ambele părți au fost transmise mai multe mesaje, cred că încă mai avem de lucru la acest capitol. Sperăm foarte mult că cel puțin în viitor vom fugi de această tradiție nocivă care se atestă deja de vreo 15-20 de ani, când guvernările nu reușesc să construiască relații lucrative cu autoritățile capitalei.  Sperăm foarte mult că se va ajunge la o situație când între conducerea capitalei și guvernările centrale vor exista relații profesioniste, iar politicul va fi diminuat.

Care are fi exemplele când datorită comunicării s-au înregistrat rezultate?

Viorel Furdui: În primul rând, ca niciodată, am lucrat foarte bine la capitolul  fonduri pentru investiții destinate APL și repartizarea acestora. În rezultatul mai multor discuții a fost reformat Fondul Național de Dezvoltare Regională, fiind creată componenta locală. Deja, practic, toți recunosc că pentru prima dată repartizarea acestor fonduri s-a făcut fără implicarea factorului politic.  Majoritatea covârșitoare a celor care au aplicat la acest program au primit resurse pentru a realiza inițiativele propuse și, potrivit ultimilor date, majoritatea proiectelor demarate au fost finanțate. Putem spune că acesta a fost un real succes, mai ales că întotdeauna a existat această suspiciune că guvernările repartizează fondurile pe criterii politice. Credem că acesta este rezultatul unei comunicări eficiente, iar CALM s-a implicat activ în discuțiile privind criteriile și domeniile în care trebuie cheltuiți acești bani. Un alt domeniu important a vizat politica fiscală pentru anul 2023. În acest sens, în rezultatul propunerilor CALM (o parte dintre ele au fost acceptate), am reușit să obținem niște decizii istorice pentru viitorul autonomiei locale din R. Moldova și administrației locale. În sfârșit s-a reușit eliminarea plafoanelor la impozitul pe imobil și la cel funciar, credem că astfel a fost identificată cea mai adecvată soluție, conform principiilor autonomiei locale, pentru această problemă care de mai bine de 20 de ani nu era soluționată.  Considerăm că aceasta este o novațiune și pentru alte țări. Până acum autoritățile publice locale erau limitate în tot ce înseamnă adoptarea unor decizii autonome în cazul acestor două impozite foarte importante pentru APL și care în toate țările civilizate constituie baza veniturilor și dezvoltării locale. 

Un alt rezultat important reprezintă faptul că, în sfârșit, banii care ajung în bugetele locale și sunt destinați pentru reparația și întreținerea drumurilor, vor putea fi utilizați în scopuri mai generale, în funcție de perspectivele de dezvoltare ale unei localități. Înainte APL erau puse în situația să cheltuie acești bani strict pentru drumuri, având destinație specială. Acum deja APL vor putea folosi aceste resurse într-un scop mai general, să-și planifice activitatea, să facă niște lucrări mai importante, mai valoroase, mai calitative. Acești bani vor putea fi folosiți inclusiv pentru atragerea unor fonduri mai substanțiale în infrastructura drumurilor sau în altă infrastructură necesară comunităților locale. Nu în ultimul rând, cred că în rezultatul unor negocieri importante și eficiente cu reprezentanții Ministerului Finanțelor, ai Guvernului, a fost posibilă schimbarea regulilor care se propuneau  în domeniul achizițiilor publice de valoare mică. Au fost niște negocieri de lungă durată care, în rezultat, au generat un compromis care să împace toate părțile, atât APL, cât și APC, dar și să corespundem cerințelor în procesul de integrare europeană a statului nostru.

O altă temă importantă este cea a salarizării în APL. De fapt, acest subiect este unul cheie pentru tot sistemul administrației publice locale. S-au realizat anumite majorări de salarii în APL,  a fost adoptat un proiecte de lege care oferă posibilitatea APL de a acorda din veniturile proprii anumite indemnizații sau creșteri salariale pentru angajații primăriilor. Acest lucru, în perspectivă, trebuie să devină un instrument care să permită APL să stimuleze performanța în domeniul administrației publice locale și să mențină profesioniștii în APL.

Un alt rezultat foarte bun vizează adoptarea legii ce prevede ca bunurile transmise sau care urmau a fi transmise în contul cotelor-părți valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole neînregistrate în registrele de publicitate corespunzătoare, să poată trece în proprietatea unităților administrativ-teritoriale, dacă nu au un proprietar sau au fost abandonate. Astfel, a fost identificat un mecanism care să ofere APL și cetățenilor vizați, să ducă la capăt procesul început acum mai bine de 20 de ani și să fie clarificat statutul proprietăților care, din păcate, până în prezent nu puteau fi valorificate și care sunt destul de multe pe teritoriul satelor și orașelor noastre. Și în acest caz contribuția CALM a fost destul de importantă și ne bucurăm că am fost auziți. Nu mai puțin important este faptul că s-a găsit soluție și la o problemă stringentă care vizează obiectivele acvatice. În sfârșit, statutul acestor bunuri care se află pe teritoriul localităților noastre a primit mai multă claritate, iar APL, în calitate de proprietari ai acestor bunuri, au obținut o pârghie de a primi o sursă suplimentară de venit la bugetul local dar, în același timp, un instrument de control asupra modului în care sunt utilizate aceste bazine acvatice.

Care sunt rezultatele CALM-ului pe plan extern?

Viorel Furdui: CALM a fost mereu activ pe plan extern. Totuși, în acest an de după pandemie, relațiile noastre cu partenerii externi au fost remarcabile. Pe plan european, CALM a fost activ în cadrul Congresului Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei, în calitate de reprezentant al CALRE pentru prima dată am realizat un raport al respectării Cartei Europene în Cehia, am militat și pentru includerea Foii de parcurs privind consolidarea autonomiei locale din Republica Moldova în planul de acțiuni pe care și l-a asumat statul nostru în calitate de candidat la UE. CALM a fost activ și în cadrul Consiliului Autorităților Locale din Europa (CEMR – o organizație activă de pe lângă UE care promovează drepturile și interesele tuturor APL din Europa. La nivel european am promovat ideea aproprierii autorităților publice locale de instituțiile europene, mai multe programe pentru APL, accesul lor direct la diverse programe și ca vocea APL din R. Moldova să fie auzită mai intens în cadrul acestor instituții europene, mai ales atunci când se elaborează programe pentru statul nostru și pentru autoritățile publice locale de la noi. De asemenea, cred că pe plan extern este foarte importantă activitatea noastră la nivelul Asociației Autorităților locale din Sud-Estul Europei (NALAS). Am fost foarte activi, iar NALAS a devenit o structură foarte importantă la nivelul UE și, în general, în Europa. CALM a deținut președinția NALAS și am reușit să promovăm importanța dialogului și a participării autorităților publice locale la elaborarea diverselor programe care vizează regiunea noastră. Nu în ultimul rând, am continuat cu succes, chiar am intensificat colaborarea cu prietenii și frații noștri din România: Asociația Comunelor din România, Asociația Orașelor din România, Asociația Municipiilor din România și Uniunea Județelor din România. Principalul rezultat este că toate structurile asociative din România s-au alăturat ideii noastre de a crea un Consiliu comun al autorităților publice locale din România și R. Moldova – o structură care ne va permite o mai mare apropiere de standardele și valorile UE, schimb de experiență, impulsionarea proceselor de înfrățire, dar și adaptarea cadrului legal din R. Moldova la cel al UE și România.  La începutul anului viitor ne așteaptă un eveniment frumos, atunci când va fi oficializat Consiliului Autorităților Locale din România și R. Moldova, în condițiile în care inițial din el făcea parte doar CALM și ACoR.

Privim cu încredere în următorul an, spre noi orizonturi, avem foarte multe idei și direcții în care să avansăm. Sperăm că va exista și în continuare această cooperare foarte bună, pentru că doar așa putem înregistra rezultate remarcabile pentru comunitățile noastre locale și pentru Republica Moldova.

Imprimare