Emisiunea radio

Este primar de mai bine de 15 ani și în toată această perioadă a adus nenumărate investiții europene în Carahasani, Ștefan Vodă. Drumuri europene, un Centru pentru bătrâni, o cantină pentru nevoiași, serviciu de asistență socială, grădiniță renovată, cu baterii solare (de care nici în capitală nu prea găsești), gimnaziu cu un adevărat aspect de instituție de învățământ, alte instituții publice renovate,  gaz, apă, internet, stadioane, terenuri de joacă, servicii medicale, tot ce este necesar pentru o localitate găsim la Carahasani. Vladislav Cociu este primarul care confirmă proverbul că omul sfințește locul. Anume datorită unor asemenea cârmuitori avem localități rurale care, nu doar supraviețuiesc, dar reușesc să se dezvolte.

Întrebat despre modalitatea în care reușește să convingă electoratul, Vladislav Cociu susține că sunt mai multe modalități: prin promisiuni, vorbe, teorii și fapte. „Oamenii s-au maturizat în timp, cred mai puțin în promisiuni și aleg primarii după realizări. Cetățeanul trebuie să fie ascultat, înțeles și ajutat, atunci când este posibil.

Despre resursele financiare care ajung în bugetul din Carahasani, edilul spune că: 
„Satul Carahasani are aproape 3 mii de locuitori. Primăria gestionează un buget de circa 3,8 milioane lei, dintre care 20-21% sunt venituri proprii. Avem transferuri cu destinație specială și până în anul trecut a mai fost și fondul de compensare pentru un centru multifuncțional, deschis în Carahasani în 2014. Avem impozitul pe venit al persoanelor juridice (circa 350 mii lei), impozitul funciar, taxe locale. În acest context pot să vă spun că în bugetele locale nu se regăsește componenta de investiții, nu sunt mulți bani nici pentru dezvoltarea infrastructurii pentru tineret, ș.a. Circa 37 mii de lei revin amenajării teritoriului. Cu acești bani un gospodar nu ar putea face mare lucru în curtea sa, dar în asemenea condiții noi trebuie să activăm și să le oferim oamenilor niște servicii. Salvarea noastră este în investițiile europene, în proiecte. Totodată, se atestă  o lipsă acută de cadre în APL, salariul mediu din domeniu fiind de 2000-3000 de lei și astfel exodul din acest sistem este îngrijorător. Avem nevoie de oameni cu studii, de calitate, deoarece ne dorim să atragem și mai multe investiții, iar pentru asta cineva trebuie să scrie niște proiecte și să le pune în aplicare. Noi, cei care suntem în Congresul Autorităților Publice Locale (CALM), pledăm pentru un șir de revendicări care ar schimba situația. Unii nu cred că un primar are un salariu de 4 mii de lei. Le arăt declarația pe venit pe care o am în telefon și nu sunt crezut că lucrez în asemenea condiții. Unii consideră că obținem venituri personale din proiecte, ceea ce iarăși nu este adevărat. Iar altora le place cum este gestionat Orheiul și atunci îmi este greu să le explic ce înseamnă o APL, ce finanțe are și cum le poate gestiona.

Vladislav Cociu a adus exemple ce  ar putea contribui la creșterea veniturilor proprii ale APL: „Ar trebui de consolidat bugetul prin identificarea unor surse suplimentare, pentru a dezvolta localitățile. În Carahasani, impozitul pe bunurile imobiliare de la persoanele fizice este de circa 12 mii de lei, în condițiile când titlul 6 al Codului Fiscal a fost aprobat la 06.06.2000. Noi nu prea avem evaluări, dat fiind faptul că acestea trebuie făcute doar de Oficiile Cadastrale de Stat. Pot face acest lucru și APL, dar contra plată.  Astăzi, pentru o casă se plătește 10-15 lei. Avem subiecți de impozitare vreo 700 de gospodării și dacă s-ar evalua toată averea localității, la capitolul imobil, am putea ridica aceste venituri de circa 10 ori. 150 mii de lei pentru o localitate înseamnă foarte mult.  Sperăm să fie reexaminată această Lege, deoarece am putea avea o serie de oportunități, ceea ce ne-ar permite să schimbăm multe lucruri în localitate.

Primarul este mândru de localitatea sa de baștină, de consătenii săi. Totuși, aceasta depune eforturi enorme pentru a reuși să fie în pas cu necesitățile timpului.

„Avem un Centru multifuncțional, deschis în 2014 pentru copii cu dizabilități și persoane în etate. Inițial erau necesare circa 600 mii de lei pentru a întreține această instituție. Astfel am fost nevoiți să modificăm statutul și ne-am axat doar pentru găzduirea persoanelor în etate. 202 mii de lei constituia fondul de compensare, ceea ce ne ajuta să întreținem centrul. Al doilea an deja acest fond nu mai există, iar cheltuielile au fost puse pe seama noastră. Am întrebat beneficiarii ce părere au dacă vom sista activitatea centrului, iar ei au fost categoric împotrivă, spunând că aici mai capătă au o speranță de viață. Astfel, obiectivul nostru este să putem păstra activitatea centrului. Aceiași situație e și la ceilalți colegi, care au acest serviciu, chiar dacă Legea 435 privind descentralizarea stipulează clar faptul că pentru a putea întreține aceste instituții ar trebui să fie asigurată și acoperirea financiară.

Vlad Cociu este convins că descentralizarea ar ajuta toate localitățile RM. „În Lege este stipulat că dacă APL nu pot să-și asigure cheltuielile în proporție de minim  30%, aceasta nici nu ar trebui să existe. Cu toate acestea,  nu există nici un sat și nicio comună care și-ar asigura cheltuielile în asemenea proporție. De aceea, înainte de a face orice amalgamare, în primul rând trebuie să le oferim tuturor APL autonomie financiară. Ca să poată exista de sine stătător trebuie să descentralizăm toate finanțele, toate fondurile și să excludem politicul din APL. Banii trebuie să fie direcționați per capita, după niște metodologii clare, elaborate în cadrul Ministerului Finanțelor, iar beneficiarul final să fie cetățeanul.  Rezultate în acest sens deja avem, mă refer la descentralizarea Fondului Rutier. Chiar dacă inițial unii spuneau că primarii nu vor avea capacitate administrativă,  mă mândresc cu colegii mei, deoarece în primul an s-au realizat foarte multe lucruri frumoase în ceea ce ține de reparația drumurilor.

Despre politici și dialogul cu APC, alesul local este de părere că oamenii, cei care reprezintă puterea centrală, trebuie să înțeleagă că fără APL nu poate exista nici un progres. „A venit timpul să ne îndepărtăm atenția de la orașul Chișinău, acolo unde sunt concentrate toate resursele și să descentralizăm resursele, dându-le APL mai multă autonomie. Avem mai multe Strategii, în 2012 a fost semnată Foaia de parcurs, suntem monitorizați de Comisia Europeană, de Consiliul Europei, de alte organizații internaționale și sperăm că lucrurile se vor schimba. Ne dorim să avem o autonomie viabilă, sănătoasă, pentru asta trebuie de oferit APL instrumentul necesar- autonomia financiară. Atât timp cât acest fenomen va fi extrem de politizat, APL nu are sorți de izbândă. Vă spun direct că de funcție mă leagă doar dragostea de sat și lucrurile pe care le-am făcut. Așa e și în cazul multor colegi primari, dar oamenii au nevoie și de motivație ca să activeze în APL. Așteptăm schimbări și ele trebuie neapărat să vină. Cât privește dialogul cu APC, au fost câteva întrevederi cu premierul Pavel Filip. Totodată, cineva a încercat să bombardeze CALM, ceea ce consider că este greșit, deoarece CALM este un sindicat, o asociație ce reprezintă interesele primarilor. Eu sunt unul dintre cei care am stat la bazele inițierii CALM-ului, este o asociație la care țin foarte mult și care ne este de folos tuturor. CALM trebuie să fie consultat privind toate modificările în legislație. Ne dorim să continuăm dialogul cu APC, doar așa lucrurile se pot schimba în bine.

Despre proiecte de viitor, Vladislav Cociu menționează că la ora actuală se finalizează pachetul de documente pentru a aplica la programul comun România-Republica Moldova. „Avem parteneriate cu Vasluiul, cu Brașovul, Bistrița Năsăud. Este foarte mult de lucru, sunt foarte multe oferte, mă sună primari din Ro și mă întreabă cu ce ne pot ajuta. Ultimul obiectiv care a rămas nerealizat în Carahasani este Casa de cultură. Organizez periodic adunări ad-hoc cu cetățenii și îi întreb ce doresc. Unii dintre ei, de multe ori vin cu idei geniale, care ar implica costuri mici.  Oamenii au așteptări mari, noi însă ne dorim să avem realizări și mai mari.

Departamentul de Comunicare al CALM

Imprimare