Republica Moldova va avea doar 10 raioane, în loc de 32 câte sunt acum, iar procesul de amalgamare a localităților va fi simplificat, cu scopul ca fiecare primărie să administreze cel puțin 3.000 de locuitori. Acesta este conceptul reformei administrației publice locale, lansat public de autoritățile statului pe 8 aprilie.
Într-o emisiune la Radio Moldova, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, a subliniat că ideile prezentate nu sunt noi și că toate aceste detalii erau cunoscute înainte de consultări. „Prima întrebare care apare este de ce a fost nevoie de toate aceste consultări, pentru ca la final să se revină la aceleași idei: 10 raioane și primării cu un număr minim de 3.000 de locuitori”, a remarcat el.
Un alt aspect la care s-a oprit Viorel Furdui a fost că nu este clar cu ce se vor ocupa aceste raioane, dar și care sunt raioanele ce vor fuziona. „Nu este clar dacă aceste 10 raioane vor avea președinți aleși de cetățeni sau de consilii? Observăm că la toate întrebările mai concrete există răspunsuri abstracte. Se spune că se va discuta despre sistemul financiar, despre structura primăriilor etc., dar noi credem că acest concept al reformei trebuia să ofere răspuns la toate întrebările.”
În ceea ce privește centrele unificate de prestare a serviciilor, directorul executiv al CALM a spus că nu este clar dacă aceste centre vor exista în toate localitățile sau doar în centrele administrative. „S-a spus că vor exista consultări în continuare, vom vedea, cert este că avem foarte puțin timp iar sarcinile sunt destul de ambițioase. Toată lumea aștepta mai multe răspunsuri și care sunt acțiunile concrete prin care primăriile cu adevărat să devină, așa cum ni se spune, puternice, mai capabile în atragerea de fonduri și de prestare a serviciilor”
Viorel Furdui a amintit că în cazul creării noilor structuri ale primăriilor, așa cum prevede Constituția, primarii vor fi aleși direct de către populația noilor UAT. „Va trebui decis numărul consilierilor, modul cum localitățile care își pierd primăriile vor fi reprezentate în noile primării etc. La aceste întrebări deocamdată nu sunt răspunsuri. Toate aceste aspecte abia urmează să fie discutate, deși ele sunt extrem de importante și complexe și vor genera foarte multe discuții.”
De asemenea, directorul executiv al CALM a atenționat că este nevoie de a fi create sute de centre de prestări servicii în localitățile care rămân fără primării. „Pentru asta este nevoie să fie prevăzuți bani în bugetul de stat. Totodată, această reformă trebuie să fie corelată cu reformele din alte domenii, precum cel al sănătății, social etc. CUPSurile sau centrele unificate de prestări servicii vor acorda servicii mai mult administrative. Totuși, sunt foarte multe servicii care erau prestate direct de primării și care țin de contactul cu cetățeanul, de intervenții rapide, de situații concrete din teritoriu. Credem că Guvernul trebuie să estimeze toate aceste riscuri, ca oamenii să nu simtă o înrăutățire a situației lor după reformă”, a explicat Furdui.
Un alt subiect asupra căruia Viorel Furdui a atras atenția este criteriul stabilit de autorii reformei: fiecare primărie trebuie să administreze minimum 3.000 de locuitori. „Nu este clar pe ce s-a bazat această cifră. De ce nu 2.000, 1.500 sau 5.000? Un răspuns convingător nu există, iar argumentele par să lipsească”, a menționat directorul executiv al CALM.
În cazul satelor mici, există riscul unei confuzii privind rolul administrației publice locale. „Aceasta nu trebuie să fie încărcată cu atribuții care nu îi aparțin. Dacă analizăm evoluția ultimilor 10–15 ani, observăm că dezvoltarea localităților s-a bazat în mare parte pe administrația locală, pe primari și echipele lor restrânse. La nivel local există o dedicație aparte, greu de cuantificat material, dar esențială pentru contactul direct cu cetățeanul și pentru dinamica comunității. Ideea că există „prea multe primării” și că ar trebui stabilit un prag fix este discutabilă. Dacă accentul se pune exclusiv pe atragerea fondurilor europene, atunci chiar și 5.000 sau 10.000 de locuitori ar fi insuficienți pentru asemenea proiecte. Pentru astfel de inițiative mari este nevoie de capacitate regională, nu locală”, a constatat Furdui.
CALM a propus ca proiectele europene să fie gestionate la nivel regional, conform standardelor NUTS 2, cu unități de 600–800 de mii de locuitori. Primăriile, fie mici, fie mari, trebuie să se concentreze pe rolul lor fundamental:
- prestarea serviciilor de bază,
- reprezentarea comunității,
- menținerea democrației locale.
„Dacă reforma nu este atent calibrată, există riscul ca inițiativele locale să fie descurajate, iar oamenii din mediul rural să fie împinși spre orașe sau chiar spre emigrare”, a atenționat Viorel Furdui.
„S-a menționat că în localitățile care vor rămâne fără primării vor exista „reprezentanți” ai comunității. Însă aceștia nu vor avea competențe clare, nici buget propriu, iar puterea decizională va fi concentrată în altă parte. Practic, vor fi persoane obligate să solicite permanent resurse și soluții de la primăria centrală, fără garanția că investițiile vor ajunge echitabil în toate satele componente.”
În concluzie, potrivit directorului executiv al CALM, reforma trebuie să răspundă acestor întrebări esențiale și să evite crearea unor structuri formale fără putere reală. „Numai prin claritate, resurse adecvate și respectarea rolului autentic al administrației locale se poate asigura că schimbarea va întări comunitățile, nu le va slăbi.”
