Valentin Guțan este primar al orașului Cricova din anul 1987, avea atunci 27 de ani. Este deținătorul „Ordinului Republicii” și a titlului „Primar Emerit”. La 30 de ani de independență ai Republicii Moldova, unul dintre cei mai experimentați aleși locali, vicepreședintele CALM Valentin Guțan ne spune cum au fost aceste trei decenii pentru autoritățile publice locale, ce victorii au obținut acestea, dar și care sunt cele mai mari restanțe în domeniul democrației locale.

Cum a fost acea perioadă de acum trei decenii pentru administrația publică locală?

Valentin Guțan: Acum 30 de ani, practic, nu exista administrație publică, era un organ executiv pe care nu-l preocupa soluționarea problemelor din teritoriu.  Să nu uităm că în 1991 mai erau fostele structuri economice: colhozuri, întreprinderi etc., iar oamenii când aveau probleme nu se duceau la sovietul sătesc sau comitetul executiv, așa cum era atunci, dar mergeau la directorul întreprinderii sau la președintele colhozului.

Cât de greu sau de ușor v-ați adaptat noilor realități de după 1991?

Valentin Guțan: Pot să vă spun că nu a fost atât de ușor. Se începuse procesul de privatizare, de desființare a acestor structuri economice despre care vorbeam, iar problemele oamenilor rămâneau și au fost direcționate către administrația publică locală.  Aici și a apărut dificultatea – probleme multe, surse financiare zero, iar oamenii așteptau soluții. În afară de aceasta, ca rezultat al obținerii independenței, exista un entuziasm enorm, oamenii credeau că din acel moment totul se va schimba radical și vor trăi mai bine, vor curge râuri de lapte cu maluri din miere, realitatea însă era cu totul alta.  Situația economică de atunci dar și cea care a urmat – fără resurse financiare, cu salariile în produse agricole, toate aceste fenomene creau în rândurile populației o stare de dezamăgire, mai ales în condițiile în care cei sus-puși erau departe. Să nu credeți că în acea perioadă cei de la conducere își doreau tare mult să se întâlnească cu oamenii, să le asculte păsul, să intervină în soluționarea problemelor acestora. Tot timpul se ascundeau după cei din administrația publică locală. Indiferent de problema care apărea, oamenii erau trimiși la primărie și noi, indiferent de circumstanțe, eram puși în situația de a găsi soluții. Nu puteam să ne cerem scuze și le spunem că nu putem, că nu depinde de noi etc.

Cum găseați soluțiile necesare?

Valentin Guțan: Tocmai pentru a găsi soluții la multiplele probleme existente am încercat să găsesc o modalitate de a conlucra cu cei de la putere, sperând că astfel am putea avansa. Totodată, m-am bazat foarte mult pe conlucrarea și sprijinul populației. Nu am făcut altceva decât să le spun că soluționarea problemelor este în mâinile noastre. Se formase un fel de triunghiurat: populația, administrația publică locală și organele centrale care, anevoios dar,  totuși, interveneau în anumite situații. Astăzi putem vorbi despre autonomia locală, atunci însă acest deziderat era o utopie, o chestiune pur teoretică. Astăzi putem vorbi despre anumite probleme, despre necesitatea unor modificări legislative, despre necesitatea majorării bugetelor locale etc, atunci acest lucru era de neconceput.

Cât de puternice sau cât de fragile sunt astăzi autoritățile publice locale?

Valentin Guțan: Ceea ce am făcut noi, administrațiile publice locale, este că am reușit să ne unim eforturile pentru a încerca să soluționăm problemele comune. Unitatea noastră i-a determinat pe cei de la guvernare, cel puțin, să audă că există și administrația publică locală.  Trebuie să fie clar un lucru, indiferent de guvernare, indiferent dacă vorbim despre cele care au fost sau cea de acum, nimeni nu este predispus să împartă puterea cu administrația publică locală, adică în folosul populației. Totuși, vreau să spun că pe parcursul anilor, datorită eforturilor noastre comune,  putem spune chiar și a unor lupte, mai ales din ultimii unsprezece  ani, de când a apărut Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) – o organizație apolitică ce unește autoritățile publice locale cu diverse viziuni politice, dar și ca dimensiune a teritoriului administrat, s-a reușit soluționarea unui șir de probleme. Da, așa și nu avem autonomia financiară care trebuie să existe, totuși s-au făcut primii pași în această direcție.  Fondul rutier, anumite taxe, impozite ajung astăzi în bugetele locale. Vreau să spun că anumite legi au fost impuse de către APL, despre anumite modificări am vorbit ani de zile ca până în final să le vedem prevederi în legislație, asta înseamnă că cei de la putere ne aud, dar nu prea vor să împartă resursele acumulate cu comunitățile locale. Totuși, ceea ce am reușit împreună denotă faptul că suntem puternici. Pe de altă parte, dacă ținem cont de ceea ce este necesar, atunci încă suntem foarte fragili și foarte departe de ceea ce ar trebui să fie. Cei de la guvernare nu vor să înțeleagă faptul că o administrație publică locală puternică înseamnă și o administrație publică centrală puternică, iată de ce astăzi avem ceea ce avem. Îmi pare rău că ajungând în Parlament și din cei care activează în APL uită de toate problemele și devin adesea niște opozanți ai soluționării acestor probleme. Cu toate acestea, să nu uităm că viața este o luptă, ceea ce ne pune mereu în stare de alertă și ne motivează să căutăm soluții pentru a avansa. Trebuie să  nu pierdem speranța, să avem convingerea că ceea ce facem este în beneficiul oamenilor și atunci nu avem cum să nu înregistrăm rezultate.

Vă mulțumim!

Imprimare