Primarii orașelor și municipiilor din Republica Moldova, reuniți în cadrul Rețelei Orașelor și Municipiilor a Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), au avut o întrevedere de lucru cu echipa Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), condusă de ministrul Vladimir Bolea. Reuniunea a scos în evidență o întrebare esențială pentru viitorul țării: ce rol vor avea orașele în dezvoltarea Republicii Moldova și cu ce resurse își vor putea asuma acest rol.
Orașele, poli de dezvoltare și coloana vertebrală a coeziunii teritoriale
Participanții au subliniat că orașele și municipiile concentrează serviciile publice, infrastructura, locurile de muncă și investițiile de care depind și localitățile rurale din jur. Dezvoltarea urbană nu este o temă sectorială, ci o condiție a dezvoltării regionale echilibrate. Fără orașe puternice, capabile să atragă investiții și să ofere servicii de calitate, migrația și depopularea vor continua, iar decalajele dintre regiuni se vor adânci.
În acest context, a fost evidențiat rolul Rețelei Orașelor și Municipiilor din cadrul CALM, ca platformă de cooperare, schimb de experiență și formulare a unor poziții comune ale administrațiilor urbane. Rețeaua reunește autoritățile locale urbane care se confruntă cu provocări specifice: infrastructură urbană învechită, servicii comunale, transport public, mobilitate, patrimoniu, presiune demografică și care au nevoie de politici publice adaptate realității urbane, nu de soluții uniforme concepute la centru.
Transport, infrastructură și patrimoniu public
Pe agenda reuniunii s-a aflat reforma sistemului de transport auto și feroviar, care prevede comasarea gărilor auto și feroviare și transmiterea acestora, acolo unde este posibil, în gestiunea autorităților publice locale. Primele localități vizate sunt orașul Ungheni și municipiul Strășeni. Primarii au salutat inițiativa, menționând că numeroase terenuri și clădiri ale Căii Ferate sunt în prezent nevalorificate și degradate, iar transferul lor către administrațiile locale ar crea premise pentru revitalizarea unor zone urbane importante.
Au fost discutate programele guvernamentale de investiții în infrastructura rutieră, precum și oportunitățile de finanțare pentru proiectele locale.
Primarii au semnalat că multe drumuri aflate oficial în gestiunea autorităților centrale sunt întreținute, în realitate, din bugetele locale. Ministrul Vladimir Bolea a anunțat realizarea unei inventarieri și analize a rețelei de drumuri, urmând să fie stabilite responsabilități clare între administrația centrală și cea locală.
În perspectiva reformei administrativ-teritoriale, primarii au cerut, de asemenea, măsuri care să prevină înstrăinarea nejustificată a bunurilor publice sau asumarea unor obligații financiare care ar putea afecta viitoarele administrații.
Descentralizarea financiară — condiție a oricărei reforme teritoriale
Un subiect central al discuțiilor a fost «necesitatea descentralizării financiare reale, mai ales în contextul reformei administrativ-teritoriale» promovate de Guvern. Primarii au atras atenția că nicio reorganizare a teritoriului nu poate produce rezultate dacă nu este însoțită de resurse financiare proprii, stabile și previzibile pentru autoritățile locale. Transferul de competențe fără transferul resurselor corespunzătoare nu înseamnă descentralizare, ci transferul poverilor.
Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a avertizat asupra unui risc major: ruralizarea orașelor în locul urbanizării. Orașele al căror teritoriu se va mări considerabil prin alipirea localităților rurale vor prelua o rețea extinsă de drumuri, școli, grădinițe, rețele de apă și canalizare, servicii sociale și obligații de întreținere, fără ca baza lor fiscală să crească pe măsură. În lipsa unor măsuri concrete de consolidare financiară și instituțională a capacităților acestor orașe, reforma riscă să le dilueze resursele, să le slăbească funcțiile urbane și să le transforme în administratori ai unui teritoriu preponderent rural, incapabili să-și îndeplinească rolul de poli de dezvoltare. Cu alte cuvinte, în loc ca orașele să tracteze satele spre standarde urbane, ar putea fi ele însele trase în jos.
CALM a solicitat ca orice etapă a reformei să fie precedată de evaluarea impactului financiar asupra fiecărei autorități vizate și de mecanisme clare de compensare și sprijin pentru orașele care absorb noi localități.
Blocaje legislative, achiziții publice și animalele fără stăpân
Au fost examinate situații în care prevederi ale legislației și ale hotărârilor de Guvern creează blocaje administrative sau responsabilități insuficient clarificate între administrația locală și instituțiile de control.
În domeniul achizițiilor publice, primarii au cerut soluții legislative care să permită excluderea operatorilor economici care ocolesc Lista de Interdicții prin crearea unor noi entități juridice, continuând să participe la licitații deși au antecedente de contracte neexecutate.
Problema animalelor fără stăpân a fost menționată ca una dintre cele mai acute provocări pentru comunitățile urbane. Participanții au solicitat ajustarea cadrului legal astfel încât competențele instituțiilor implicate să fie clar definite, iar autoritățile locale să poată interveni eficient.
Pentru un dialog instituționalizat CALM–MIDR și grupuri de lucru tematice
Primarii au insistat ca dialogul cu MIDR să depășească formatul întâlnirilor ocazionale și să devină un mecanism instituțional permanent de cooperare între CALM și minister. În acest sens, a fost propusă crearea unor grupuri de lucru tematice, cu participarea reprezentanților MIDR, ai CALM și ai primăriilor, pe principalele domenii aflate pe agenda comună: dezvoltare urbană și regională, infrastructură rutieră și transport, patrimoniu public, achiziții publice, servicii comunale și gestionarea animalelor fără stăpân.
Astfel de grupuri ar permite examinarea din timp a proiectelor de acte normative, identificarea blocajelor legislative și elaborarea unor soluții asumate de ambele niveluri ale administrației publice, în loc ca autoritățile locale să fie puse în fața faptului împlinit.
Participanții au subliniat că multe dintre problemele discutate necesită implicarea coordonată a mai multor ministere și au apreciat deschiderea MIDR pentru dialog. S-a convenit ca astfel de reuniuni să devină periodice, cel puțin trimestriale, iar CALM va înainta propuneri privind componența și mandatul grupurilor de lucru tematice.
Reprezentanții autorităților locale au reiterat că doar printr-un dialog instituționalizat și constant între administrația centrală și cea locală pot fi identificate soluții eficiente pentru dezvoltarea orașelor, a comunităților din jurul lor și pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.
