În Teleșeu, raionul Orhei, Daniel Tentiuc cercetează practicile gospodăriilor și pregătește un concurs dedicat economiei verzi și circulare. În Zubrești, raionul Strășeni, Olesea Harti a implicat femeile din localitate în identificarea unei probleme concrete: lipsa umbrei la terenul de joacă în zilele caniculare. Ambele inițiative arată cum cunoașterea, participarea oamenilor și colaborarea cu autoritățile locale pot contribui la dezvoltarea unor comunități mai reziliente la schimbările climatice. O gospodărie cu aspect îngrijitnu este neapărat una ecologică
În satul Teleșeu, Daniel Tentiuc, membru al Comunității de Practicieni pentru Climă și Gen, a cercetat în cadrul inițiativei „Gospodăria Verde și Circulară” practicile și preocupările a 60 de gospodării. Demersul a urmărit să identifice ce fac oamenii deja pentru protecția mediului, cum percep riscurile climatice, ce schimbări ar fi dispuși să adopte și ce anume îi împiedică să treacă la practici mai prietenoase cu natura.
Rezultatele au fost discutate la un atelier la care au participat reprezentanți ai Primăriei Teleșeu, ai gimnaziului, agenți economici din localitate și gospodari. Astfel, cercetarea n-a rămas doar un exercițiu de colectare a informațiilor, ci a devenit un punct de plecare pentru identificarea unor soluții aplicabile în comunitate.
Una dintre ideile centrale ale lui Daniel Tentiuc este că aspectul îngrijit al unei gospodării nu reflectă întotdeauna și grija față de mediu.
„Un procent destul de mic dintre gospodării știu ce înseamnă economia verde. Gospodăria în care este asigurată curățenia nu înseamnă de cele mai multe ori că aceasta este și sănătoasă sau ecologică”, explică acesta.
Cercetarea a scos în evidență diferența dintre ceea ce oamenii consideră în mod tradițional o gospodărie îngrijită și practicile care contribuie la protejarea solului, economisirea apei și reducerea deșeurilor. De exemplu, un teren curățat complet de resturi vegetale poate fi perceput de gospodari ca fiind mai ordonat decât unul în care solul este acoperit cu mulci, deși această practică poate ajuta la păstrarea umidității.
„Există și convingerea că o gospodărie este curată dacă pământul din grădină sau de lângă gard este permanent prășit și lăsat negru. Dar această practică poate contribui la apariția noroiului și a prafului și la degradarea solului. În schimb, păstrarea vegetației potrivite sau acoperirea solului cu mulci poate reduce evaporarea apei, poate proteja solul și crea condiții mai bune pentru biodiversitate. Florile pot hrăni insectele polenizatoare, inclusiv albinele”, menționează Daniel.
În același timp, există deja comportamente care pot fi dezvoltate. Potrivit răspunsurilor din cele 60 de gospodării chestionate, 68,3% dintre respondenți au declarat că evită în mod regulat arderea sau depozitarea necontrolată a deșeurilor.
Aceste rezultate descriu gospodăriile participante la cercetare și nu trebuie interpretate ca reprezentând automat întreaga populație a satului. Ele oferă însă o imagine asupra practicilor existente și a interesului pentru schimbare.
Pe baza cercetării, Daniel Tentiuc pregătește și un concurs local cu genericul „Gospodăria Verde și Circulară”. Aproximativ două treimi dintre gospodăriile chestionate și-au exprimat interesul de a participa la acesta.
Concursul își propune să încurajeze gospodăriile să valorifice mai bine resursele pe care le au la îndemână: să reducă risipa, să reutilizeze anumite materiale, să economisească apa și să transforme resturile vegetale în compost sau mulci, în loc să le ardă ori să le arunce necontrolat. O asemenea abordare poate lega grija pentru aspectul gospodăriei de beneficiile concrete pentru mediu și adaptarea la perioadele secetoase sau caniculare.
Decizii de familie, responsabilități împărțite
Dimensiunea de gen a cercetării lui Daniel este importantă, pentru că practicile ecologice depind și de modul în care sunt împărțite munca și deciziile în gospodărie. Chestionarele și discuțiile au urmărit cine se ocupă de activitățile din gospodărie, cine decide asupra schimbărilor și ce obstacole întâmpină membrii familiei.
Răspunsurile au indicat că unele sarcini sunt asociate mai frecvent cu femeile, precum pregătirea hranei și lucrul în grădină. Iar bărbații sunt asociați mai des cu reparațiile, energia și eficiența energetică. Totodată, majoritatea respondenților au afirmat că deciziile le iau împreună cu soțul sau soția.
Primăria Teleșeu a salutat inițiativa și reprezentanții săi au participat la discuțiile despre rezultatele cercetării. Sprijinul autorităților nu a fost însă și financiar, din cauza resurselor bugetare limitate.
La Zubrești, femeile au semnalat o problemă și soluția potrivită
În Zubrești, raionul Strășeni, Olesea Harti, directoarea executivă a Asociației Obștești „Asociația Băștinașilor Zubrea” și membră a Comunității de Practicieni pentru Climă și Gen, coordonează inițiativa „Joacă la umbră: un model de reziliență climatică sensibilă la gen pentru spațiile publice rurale”.
Punctul de plecare a fost experiența femeilor care folosesc terenul de joacă din apropierea stadionului. În zilele călduroase, lipsa umbrei face spațiul dificil de utilizat, tocmai atunci când copiii ar avea nevoie de locuri sigure pentru joacă în aer liber.
„Ideea că terenul de joacă are nevoie de mai multă umbră a venit de la un grup de femei care participau la un proiect menit să încurajeze implicarea civică în localitate. Am discutat inițial în cadrul unor consultări, apoi am lansat un chestionar, pe care l-au completat 25 de persoane. Le-am întrebat și dacă ar fi interesate să participe la plantare. Mai multe și-au exprimat dorința de a se implica”, povestește Olesea Harti.
Potrivit rezultatelor chestionarului, 96% dintre femeile participante au declarat că, în timpul verii, evită frecvent să meargă cu copiii pe terenul de joacă din cauza căldurii și lipsei umbrei.
Soluția găsită combină două intervenții: instalarea a opt pânze pentru umbrire și plantarea a zece platani, cu o înălțime de peste trei metri. De asemenea, zece familii urmează „să adopte” câte un copac și să urmărească dezvoltarea acestuia. Astfel, soluția nu se limitează la amenajarea fizică a spațiului, ci încearcă să creeze și o responsabilitate comună a generațiilor și comunității pentru îngrijirea arborilor.
Olesea Harti precizează că există un acord cu administrația publică locală pentru udarea și întreținerea platanilor.
„Avem zece copaci planificați și ne-am propus ca fiecare să fie plantat de o familie, împreună cu copiii, cu alți membri ai familiei. După plantare, familiile vor urmări cum cresc arborii și dacă au nevoie de atenție suplimentară. Am convenit cu administrația publică locală ca aceasta să asigure udarea și întreținerea arborilor și a pânzelor de umbrire. Implicarea familiilor este o garanție suplimentară: ele vor putea observa periodic starea copacilor și ne vor semnala dacă apar probleme”, menționează Olesea Harti.
Participarea face soluțiile mai potrivite comunității
Cele două inițiative au obiective diferite, dar pornesc de la aceeași idee: adaptarea climatică devine mai eficientă atunci când soluțiile sunt construite pornindu-se de la realitatea locală.
În Teleșeu, cercetarea gospodăriilor ajută la înțelegerea practicilor existente, a obstacolelor și a modului în care sunt împărțite responsabilitățile în familie. În Zubrești, consultarea femeilor a făcut vizibilă o problemă legată de folosirea unui spațiu public în timpul caniculei și a contribuit la conturarea unei intervenții concrete.
În ambele cazuri, colaborarea cu autoritățile locale contează: fie pentru a discuta rezultatele cercetării și a susține, în limita posibilităților, o inițiativă comunitară, fie pentru a asigura întreținerea unei amenajări după realizarea acesteia.
Experiențele din Teleșeu și Zubrești arată că reziliența climatică se construiește atât prin schimbări în gospodării, cât și prin decizii privind spațiile comune. Iar pentru ca aceste schimbări să dureze, cunoașterea locală, participarea oamenilor și colaborarea cu administrația publică trebuie să se completeze reciproc.
Inițiativele lui Daniel Tentiuc și Olesea Harti sunt susținute prin proiectul LEADERs4greenGEN, care contribuie la dezvoltarea Comunității de Practicieni pentru Climă și Gen. Proiectul este implementat de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală LEADER, în parteneriat cu Institutul Național de Administrație și Management Public, în cadrul proiectului PNUD Moldova „Comunități reziliente prin abilitarea femeilor”, cu sprijinul financiar al Suediei și Norvegiei.
___________________
Acest material a fost realizat de jurnalista și analista de politici publice Eleonora Lisnic în cadrul stagiului la Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), cu bursa oferită de Comunitatea de Practicieni pentru Climă și Gen (CoP) în cadrul proiectului LEADERs4greenGEN, implementat de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală LEADER, în parteneriat cu Institutul Național de Administrație și Management Public (INAMP), ca parte a proiectului „Comunități reziliente prin abilitarea femeilor”, implementat de PNUD Moldova, cu sprijin financiar din partea Suediei și Norvegiei.
Opiniile exprimate în acest material îi aparțin autoarei și nu reflectă neapărat punctul de vedere al organizațiilor care au contribuit la dezvoltarea și susținerea programului de stagiu.
