Sergiu Cornea, doctor habilitat în științe politice, conferențiar în administrația publică, profesor la Universitatea de Stat Bogdan Petriceicu Hașdeu din Cahul, care în ultimii 20 de ani a studiat problema distribuirii puterii în raport cu teritoriile, a participat la consultările publice privind reforma APL organizate la Cahul. Sergiu Cornea a atras atenția că adevărata miză a reformei administrației publice este ca puterea să ajungă la oameni. Potrivit profesorului universitar, reforma administrației publice locale din Republica Moldova nu este, în esență, despre hărți, cifre sau suprafețe. Este despre modul în care puterea se distribuie între nivelul central și colectivitățile teritoriale, despre cum se construiește autonomia locală. Într-un stat totalitar, teritoriul este fragmentat doar pentru a fi controlat eficient de către centru. Într-un stat democratic, însă, există pluralitate de colectivități teritoriale, intermediare și locale – fiecare cu interese proprii. Reforma trebuie să clarifice ce atribuții revin fiecărui nivel, nu doar câți locuitori are o comună sau câte sate se unesc într-o unitate administrativ-teritorială. „Carta europeană a autonomiei locale subliniază că autonomia este un drept, dar și o responsabilitate. Adevărata reformă trebuie să ofere autorităților locale competențe clare și resurse adecvate, pentru ca acestea să nu fie simple extensii ale puterii centrale, ci actori reali ai dezvoltării comunităților”, a explicat Sergiu Cornea.
Cifra de 5000 – mit sau realitate?
Originea acestei cifre se regăsește la Platon, care considera că o cetate poate fi guvernată cu 5000 de capi de familie. Preluată de-a lungul secolelor, cifra a ajuns să fie invocată și astăzi. Dar realitatea R, Moldova este alta: depopulare, spor natural negativ, comunități mici și fragile. A fixa un prag numeric rigid nu rezolvă problema. Mai importantă este capacitatea colectivității de a supraviețui și de a se dezvolta, nu simpla mărime demografică.
„Nu există un model european de administrație publică. Fiecare țară are propriul său sistem de administrare. Când ni se spune că unele țări au făcut procese de amalgamare, că este foarte importantă această amalgamare, înțelegem acest lucru. Uităm însă să menționăm despre procesul de deamalgamare care are loc în foarte multe țări ale lumii. Amalgamarea este tratată la noi ca un panaceu, iar eu am văzut doar două exemple de succes. Este greșit să credem că dacă facem amalgamarea totul se rezolvă. Poate ar trebui să plecăm de la cifra de o mie atunci când vorbim despre numărul populației? Se tot invocă 1500, menționată în Legea 436, dar vedem că foarte multe colectivități teritoriale locale nu ajung la această cifră. Guvernanții, de regulă, reacționează la niște procese. În cazul dat vorbim despre procesul de depopulare. Mor mai mulți oameni decât se nasc, avem un spor negativ natural, cu excepția Chișinăului. Acest lucru nu este un pretext de a lichida primăriile. Eu aș lua ca cifră de pornire cifra de o mie. Întrebarea este o mie de ce? De locuitori, de contribuabili? Ce reprezintă această mie de oameni? Putem avea într-o localitate o mie de persoane, iar dintre acestea 300 pot fi oameni în etate și 300 copii. Eu aș lua în calcul alți parametri, nu atât cifra, nu atât geografia, cât capacitatea colectivității teritoriale de a supraviețui.”
Potrivit doctorului habilitat, reforma administrației publice locale nu trebuie redusă la o simplă „redesenare a hărții”. Ea trebuie să fie un proces de descentralizare autentică, de clarificare a competențelor, de responsabilizare a aleșilor și de adaptare la realitățile demografice și economice ale Moldovei.
În concluzie, întrebarea fundamentală care rămâne este: ce punem pe cântar – eficiența administrativă despre care vorbește guvernarea sau coeziunea comunitară? „Răspunsul va defini nu doar structura administrației, ci și modul în care cetățenii se vor raporta la stat și la propria lor comunitate”, a concluzionat Sergiu Cornea.
