CALM solicită amânarea amalgamării normative și consolidarea dialogului privind reforma administrației publice locale
Reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) au avut, la 2 noiembrie 2026, o întrevedere de lucru cu Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și cu reprezentanții Cancelariei de Stat, pe tema pachetului legislativ privind reforma administrației publice locale. CALM a anunțat că va transmite Guvernului, un aviz detaliat, cu propuneri concrete pentru fiecare proiect.
CALM și-a reafirmat susținerea pentru modernizarea administrației locale. CALM susține amalgamarea voluntară, cooperarea intercomunală, regionalizarea și descentralizarea fiscală, pe care le cere de peste zece ani. Viziunea CALM este: întâi competențe clare, resurse și servicii, apoi reorganizare. Principala slăbiciune a autonomiei locale în Moldova este centralizarea. Veniturile proprii reprezintă circa 11% din bugetele locale, față de aproximativ 30% în medie în regiune, iar o hartă nouă nu schimbă această cifră. Principiul CALM rămâne: „nu lichidării primăriilor, da amalgamării serviciilor”.
Reprezentanții APL au cerut consultări reale, încă din faza de elaborare a legilor. Pentru un pachet care decide existența a circa 600 de primării, invitația a venit cu două zile lucrătoare înainte. Harta este deja în anexele legii, iar comentariile se primesc doar până la 5 noiembrie. CALM a atras atenția că unele componente ale reformei par dictate mai mult de calendarul politic decât de analize de impact. Acest lucru poate afecta calitatea reformei, dar și pacea socială.
Principala preocupare a CALM este amalgamarea normativă. Asociația cere amânarea ei pentru cel puțin un mandat de patru ani, până după alegerile locale din 2031, cerință adoptată de Consiliul de Administrare la 9 octombrie, împreună cu primari din întreaga țară. Până atunci, amalgamarea ar rămâne voluntară. Unitățile care nu au decis să se unească și-ar păstra statutul la alegerile din 2027, iar până în 2029 statul ar evalua, pe date reale, cum funcționează unitățile formate voluntar. CALM a propus și textul articolului de lege. O primărie desființată din greșeală nu mai poate fi refăcută.
Localități precum Gotești, Ștefănești, Cățeleni, Cobusca Veche sau Năvîrneț au propus fuziuni cu parteneri aleși de ele ori au cerut să fie consultate cu adevărat. Acum li se impun soluții de la centru, ceea ce riscă să genereze tensiuni și să diminueze încrederea în reformă. CALM cere redeschiderea ferestrei voluntare, închisă la 31 august, și stimulente pentru orice amalgamare voluntară finalizată până în 2030.
Pentru pragul de 3.000 de locuitori nu a fost prezentat niciun studiu public. CALM propune o clauză generală de excepție, scrisă în lege, cu criterii publice. Ea ar viza localitățile cu particularități etnice, lingvistice sau culturale, pe cele din Zona de Securitate sau de la frontieră, pe cele de importanță strategică și alte cazuri speciale, după modelul Estoniei și Danemarcei. Excepțiile nu pot fi acordate nominal: proiectul păstrează comuna Chioselia Mare (2.867 de locuitori) și desființează comuna Șuri, cu doar opt locuitori mai puțin. CALM cere și garantarea referendumului local, precum și prezentarea în Parlament a dovezilor consultării pentru fiecare amalgamare. Ambele lipsesc din proiect.
O problemă specială este reprezentarea satelor care rămân fără primărie. În multe sate, primăria este ultima instituție publică. Prin reformă, aceste sate devin parte a unor unități de 20–30 de localități, iar pachetul nu le garantează nici un loc în consiliu, nici luarea în seamă a intereselor lor. CALM cere ca reprezentarea fiecărei localități să fie prevăzută în Codul electoral. Cere și garanții legale pentru drepturile acestor sate la repartizarea resurselor, a proiectelor și a serviciilor. În Bulgaria, de exemplu, multe sate își aleg propriul reprezentant (staroste) de sat.
CALM susține regionalizarea, dar regiunile propuse nu corespund standardului european NUTS 2, de care depinde accesul la fondurile de dezvoltare ale UE. Niciuna nu atinge minimul de 800.000 de locuitori, iar Chișinăul, Bălțiul și stânga Nistrului rămân în afara lor. Moldova riscă astfel să rateze fonduri europene și să nu le poată adapta nevoilor fiecărei regiuni. CALM propune trei regiuni de dezvoltare NUTS 2, după modelul „Trei Porți”, elaborat împreună cu IDIS „Viitorul”.
CALM a ridicat și probleme practice, la care pachetul nu răspunde: finanțarea noilor competențe, digitalizarea, funcționarea CUPS-urilor, transferul de patrimoniu/servicii si infrastructură locală, salarizarea etc. În special, poiectul privind noul sistem de salarizarea reduce chiar autonomia și garanțiile primarilor/angajaților din APL, deși teritoriul administrat crește de câteva ori. Cancelaria a răspuns că aceste probleme vor fi rezolvate prin pachete legislative ulterioare. Pentru CALM, aici e problema: harta se votează acum, iar banii, oamenii și serviciile vin mai târziu. Asociația cere ca reorganizarea să intre în vigoare doar după adoptarea acestor legi și a modificărilor la Codul electoral.
CALM s-a opus diminuării rolului Comisiei paritare pentru descentralizare, convocată abia pentru 12 noiembrie, după mai bine de doi ani. A atenționat și asupra formulărilor care ar permite consultarea selectivă a unor autorități locale, ceea ce ar duce la consultări făcute de formă. CALM nu cere formate noi de dialog. Cere ca legea existentă să fie respectată.
CALM a solicitat:
- prelungirea consultărilor și implicarea plenară a CALM în grupurile de lucru;
- examinarea pe fond a pachetului în Comisia paritară;
- un răspuns motivat la fiecare propunere din avizul CALM, înainte ca pachetul să ajungă în Guvern și Parlament.
CALM consideră că reforma trebuie să avanseze în mod echilibrat, predictibil și pe baza unor analize solide, astfel încât să consolideze democrația și administrația locală, nu să le reducă. CALM rămâne deschis unui dialog real, pentru o reformă făcută împreună cu primarii și în interesul colectivităților locale.
Contact: CALM · str. Columna 106 A, Chișinău · tel. 22-35-09 · info@calm.md · www.calm.md
