Premierul Pavel Filip a declarat în cadrul mai multor ieșiri publice că reforma administrativ-teritorială și reforma publică locală vor fi înfăptuite imediat după alegerile parlamentare din acest an. Acest  subiect a fost dezbătut la radio Sputnik de către Elena Bodnarenco, deputat PCRM, fost primar de Soroca, Tatiana Badan, primar de Selemet, Cimișlia, președinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și Alexandru Morcov, expert în cadrul CALM.

Elena Bodnarenco consideră că trebuie să vorbim în complex despre reforma administrației publice locale, partajarea atribuțiilor și funcțiilor, asigurarea autonomiei locale, în primul rând a celei financiare și doar după aceasta putem aborda reforma administrativ-teritorială.

„Scopul oricărei reforme, mai ales în administrația publică-locală este asigurarea serviciilor de calitate care trebuie să fie cât mai aproape de cetățean.  Țara nu este tablă de înmulțire sau de împărțire și oamenii nu sunt cifre. Ca să ne dăm seama dacă 898 de primării sunt multe sau puține trebuie să întrebăm concetățenii noștri dacă au servicii de calitate.

Totodată, deputatul PCRM a specificat faptul că pe parcursul a câțiva ani urmărește atitudinea autorităților centrale față de primari. „Ei spun că primăriile nu au capacitate de a câștiga proiecte, de a oferi servicii de calitate, de a îmbunătăți starea de lucruri. Noi spunem că la ora actuală primăriile nu sunt asigurate din punct de vedere financiar, nu au venituri decente și nu se pot întreține nici măcar la capitolul administrării publice, a asigurării bunei guvernări la nivel local. Noi discutăm despre atribuțiile primăriilor, despre transmiterea și acoperirea financiară a acestora și doar atunci când ele vor fi asigurate vom putea analiza și calitatea serviciilor implementate de primării.

Expertul CALM Alexandru Morcov este de aceeași părere punctând că ar trebui să ne preocupăm acum nu de reforma administrativ-teritorială, acesta fiind un element mic care trebuie să vină după descentralizarea fiscală, financiară, după o descentralizare veritabilă.

„Trebuie să vedem care dintre autoritățile locale nu sunt autosustenabile, iar acest lucru poate fi înfăptuit doar implementând reformele asumate. Avem o Strategie de descentralizare administrativă, recunoscută de toți că este foarte bună și aprobată prin Lege dar nu am ajuns să o implementăm nici la nivel de 50%. Cum putem în asemenea condiții  să purcedem la etapa următoare care se numește reforma administrativ-teritorială? Trebuie să descentralizăm, să dăm competențe și posibilitate de a crește veniturile locale. Cum putem să vorbim despre lipsa de competențe la nivel local atât timp cât nu le-am dat APL-urilor nici resurse, nici instrumente?

Alexandru Morcov a menționat că și în condițiile în care APL-urile nu au aceste competențe și resurse financiare, cu toate blocajele și impedimentele pe care le întâmpină, controalele interminabile de la nivel central ele oricum reușesc să se mențină în topul încrederii cetățenilor.

„Acest lucru înseamnă democrație locală, omul vede că APL aduce beneficii în localitate. Au fost multe discuții și reticență din partea APC când era vorba de transmiterea competenței de schimbare a destinației terenurilor, accesul APL la Curtea Constituțională (CC). Argumentele erau că în cazul în care permitem APL să se adreseze CC se va crea un blocaj, ținând cont de numărul de adresări care va exista. Până la ora actuală nu sunt asemenea adresări. Când s-a discutat despre schimbarea categoriei de destinație a terenurilor iar se argumenta prin faptul că APL sunt incompetente și ne vom trezi cu multe abuzuri. În realitate, transmiterea competenței de schimbare a destinației  terenurilor agricole în terenuri de construcție a impulsionat, de exemplu, în Edineț instalarea construcțiilor eoliene de producere a energiei electrice. În același timp, jumătate din banii din Fondul Rutier au fost transmiși la nivel local pentru străzile și drumurile locale care nu au fost reparate în ultimii 25 de ani. Argumentul era același – APL vor fi incompetente și nu vor avea capacități să absoarbă aceste resurse. Din datele prezentate de către APC, anul trecut avem aproape 100% absorbție a banilor din Fondul Rutier de către APL. Am impresia că avem o mentalitate depășită de timp și de realitatea de astăzi.

Potrivit Elenei Bodnarenco, intenția puterii de stat este de a menține controlul asupra primăriilor, asupra reprezentanților APL pentru a obține un procent cât mai mare la alegerile parlamentare și locale.

Cât privește migrația persoanelor din Republica Moldova și numărul populației care ar trebui să fie deservită de o primărie, deputatul a spus că la momentul actual, în Lege este stabilită cifra de 1500 de persoane, deși noi avem o parte din primării care au un număr mai mic de cetățeni.

 „Legea privind organizarea administrativ-teritorială prevedea că în cazul în care primăria poate să se întrețină din surse proprii are dreptul la existență chiar și cu un număr mai mic decât 1500 de persoane. APC vede reforma administrativ-teritorială prin amalgamarea primăriilor cu un număr mic de locuitori în unele mai mari, cu aceleași funcții, dar nu se vorbește nimic despre descentralizare, despre transmiterea competențelor către APL, despre asigurarea autonomiei financiare. În asemenea condiții nici nu este loc pentru reforma administrativ-teritorială. Păcat că APC nu înțelege ca va avea de câștigat de pe urma unei APL puternice.

Elena Bodnarenco consideră că nu există voință politică și acest lucru se observă pe parcursul ultimilor 8 ani.  „APL este folosită întotdeauna ca un instrument de redobândire a puterii. Atunci când ai ca și pârghii fondurile naționale, bugetul de stat din care pot fi finanțate diverse servicii, proiecte sociale  poți să-ți întărești puterea. Mai există și presiune asupra primarilor, nu întâmplător aproape 600 de aleși locali sunt în rândurile Partidului Democrat. La momentul actual primarul este un cerșetor în fața puterii de stat, iar atunci când el vine să cerșească sigur că poate fi manipulat, presat, șantajat.

Expertul Alexandru Morcov a menționat că la noi se descentralizează foarte multe procese prin centralizare.

„ Dacă analizăm reforma APC, multe procese, multe soluții pe care le vede Guvernul la ora actuală sunt mai mult de centralizare decât de descentralizare. În februarie, 2018 a fost publicat un raport al Curții de Conturi privind evidența, înregistrarea și impozitarea bunurilor imobile pe întreg teritoriul RM. În raport se constată că în 2011 au fost ratate aproape 450 milioane de venituri la bugetele locale din cauza neînregistrării bunurilor imobile, care este o obligație a statului pe care și-a asumat-o prin Lege. În 2015 cifra ratată este de circa 389 milioane de lei. Dacă raportăm aceste cifre la 15 ani o să obținem o sumă înspăimântătoare și nu e vorba de mărirea impozitului sau de o sumă ce nu ar fi suportabilă pentru cetățean. Impozitele pe bunurile imobile și cel funciar sunt unele dintre elementele de bază a bugetelor locale. În statele unde aceste exerciții au fost efectuate, din veniturile proprii ale APL, impozitul pe bunurile imobiliare și cel funciar constituie 30%, la noi însă nu depășește 1%. 

Potrivit lui Alexandru Morcov, în general, la capitolul administrare suntem foarte risipitori.

„La ora actuală, impozitele pe bunurile imobile, pentru o localitate de circa 1000 de gospodării, nu se ridică la mai mult de 18-20 mii de lei. Administrarea impozitului dat, dacă o să calculăm salariul perceptorului fiscal, multitudinea de acte, plecări la bancă, administrarea acestui impozit o să vedem că acesta costă APL circa 40-50 mii de lei. Care este logica că APL este impusă să cheltuie 50 mii de lei pentru a colecta 20 mii de lei?

Pe de altă parte, expertul CALM a amintit că veniturile proprii ale primăriilor sunt de circa 9%, iar cheltuielile de administrare sunt de 19%, adică APL-urile nici măcar nu se pot întreține din propriile venituri.

„Acest lucru se întâmplă din cauza mecanismului nefuncțional de administrare. Deseori CALM este privit ca un oponent al reformelor, ceea ce nu este adevărat. Toți înțelegem că reformele sunt necesare, deoarece necesitatea de a efectua reforme vine din cauza unor procese care nu funcționează, din cauza unor servicii care nu sunt la standarde europene pentru cetățeni. Dar trebuie să fim foarte atenți ce fel de reforme facem. Chiar și în cazul reformei administrativ-teritoriale sunt diferite mecanisme și contează care dintre ele sunt puse în practică. De ce nu permitem prin Lege amalgamarea voluntară a APL? Știu că mai mulți reprezentanți ai primăriilor învecinate ar dori să se unească benevol, prin decizia consiliilor locale. De ce nu creăm această oportunitate? CALM a elaborat un model propriu de reformă, care se numește DACIA – descentralizare administrativă, cooperare intercomunitară și amalgamare voluntară. Despre aceste elemente doar se vorbește, dar nu se implementează, banii se cheltuie, inclusiv de la partenerii de dezvoltare, dar rezultat nu este. Noi suntem pentru reformele pe care cetățeanul le va resimți.

Și președintele CALM, primarul de Selemet, Cimișlia Tatiana Badan consideră că APL nu sunt pregătite pentru o reformă a autorităților publice locale.

„Atât timp cât nu vom avea o descentralizare veritabilă prin care vom oferi cât mai multă autonomie locală ca APL să poată singure să-și determine soarta noi nu vom putea schimba lucrurile. În raionul Cimișlia avem puține localități cu un număr mic de populație, dar în fiecare comunitate locală se muncește foarte mult pentru atragerea fondurilor. Este un interes al APL să aducă mai multe servicii la nivel local, dar nu prea reușim deoarece nu există o platformă de comunicare, un dialog instituționalizat permanent cu APC. Încercăm acum să restabilim această platformă prin intermediul căreia să aducem toate problemele discutate și astăzi în platou și astfel să putem identifica soluțiile.

Tatiana Badan a amintit că prin descentralizarea Fondului Rutier APL-urile au obținut o mică victorie în ceea ce privește autonomia locală.

„Aceasta înseamnă descentralizare, democrație locală, doar că ea este realizată în proporție de 1%. Doar continuând procesul de descentralizare vom putea aduce mai multe servicii la nivel local, iar competențele prevăzute de Lege trebuie să fie asigurate și cu finanțare. Noi nu putem face astăzi o reformă administrativ-teritorială sau o reformă a APL, atât timp cât nu avem o evaluare a cauzei problemelor din domeniul APL. Când vom înțelege că nu prea avem autonomie, ci doar dependență de centru vom conștientiza că trebuie să schimbăm abordarea, să oferim mai multe drepturi APL pentru a putea ele singure să-și soluționeze problemele la nivel local, prin decizia consiliului, cu participarea cetățenilor și doar așa vom putea merge înainte. Atât timp cât problemele se vor rezolva la nivel central și abordările vor fi de sus în jos, noi nu vom putea schimba lucrurile în Republica Moldova.

Departamentul de Comunicare al CALM

   Reforma administrativ-teritorială va eșua fără asigurarea autonomiei financiare a APL

Premierul Pavel Filip a declarat în cadrul mai multor ieșiri publice că reforma administrativ-teritorială și reforma publică locală vor fi înfăptuite imediat după alegerile parlamentare din acest an. Acest  subiect a fost dezbătut la radio Sputnik de către Elena Bodnarenco, deputat PCRM, fost primar de Soroca, Tatiana Badan, primar de Selemet, Cimișlia, președinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și Alexandru Morcov, expert în cadrul CALM.

Elena Bodnarenco consideră că trebuie să vorbim în complex despre reforma administrației publice locale, partajarea atribuțiilor și funcțiilor, asigurarea autonomiei locale, în primul rând a celei financiare și doar după aceasta putem aborda reforma administrativ-teritorială.

„Scopul oricărei reforme, mai ales în administrația publică-locală este asigurarea serviciilor de calitate care trebuie să fie cât mai aproape de cetățean.  Țara nu este tablă de înmulțire sau de împărțire și oamenii nu sunt cifre. Ca să ne dăm seama dacă 898 de primării sunt multe sau puține trebuie să întrebăm concetățenii noștri dacă au servicii de calitate.

Totodată, deputatul PCRM a specificat faptul că pe parcursul a câțiva ani urmărește atitudinea autorităților centrale față de primari. „Ei spun că primăriile nu au capacitate de a câștiga proiecte, de a oferi servicii de calitate, de a îmbunătăți starea de lucruri. Noi spunem că la ora actuală primăriile nu sunt asigurate din punct de vedere financiar, nu au venituri decente și nu se pot întreține nici măcar la capitolul administrării publice, a asigurării bunei guvernări la nivel local. Noi discutăm despre atribuțiile primăriilor, despre transmiterea și acoperirea financiară a acestora și doar atunci când ele vor fi asigurate vom putea analiza și calitatea serviciilor implementate de primării.

Expertul CALM Alexandru Morcov este de aceeași părere punctând că ar trebui să ne preocupăm acum nu de reforma administrativ-teritorială, acesta fiind un element mic care trebuie să vină după descentralizarea fiscală, financiară, după o descentralizare veritabilă.

„Trebuie să vedem care dintre autoritățile locale nu sunt autosustenabile, iar acest lucru poate fi înfăptuit doar implementând reformele asumate. Avem o Strategie de descentralizare administrativă, recunoscută de toți că este foarte bună și aprobată prin Lege dar nu am ajuns să o implementăm nici la nivel de 50%. Cum putem în asemenea condiții  să purcedem la etapa următoare care se numește reforma administrativ-teritorială? Trebuie să descentralizăm, să dăm competențe și posibilitate de a crește veniturile locale. Cum putem să vorbim despre lipsa de competențe la nivel local atât timp cât nu le-am dat APL-urilor nici resurse, nici instrumente?

Alexandru Morcov a menționat că și în condițiile în care APL-urile nu au aceste competențe și resurse financiare, cu toate blocajele și impedimentele pe care le întâmpină, controalele interminabile de la nivel central ele oricum reușesc să se mențină în topul încrederii cetățenilor.

„Acest lucru înseamnă democrație locală, omul vede că APL aduce beneficii în localitate. Au fost multe discuții și reticență din partea APC când era vorba de transmiterea competenței de schimbare a destinației terenurilor, accesul APL la Curtea Constituțională (CC). Argumentele erau că în cazul în care permitem APL să se adreseze CC se va crea un blocaj, ținând cont de numărul de adresări care va exista. Până la ora actuală nu sunt asemenea adresări. Când s-a discutat despre schimbarea categoriei de destinație a terenurilor iar se argumenta prin faptul că APL sunt incompetente și ne vom trezi cu multe abuzuri. În realitate, transmiterea competenței de schimbare a destinației  terenurilor agricole în terenuri de construcție a impulsionat, de exemplu, în Edineț instalarea construcțiilor eoliene de producere a energiei electrice. În același timp, jumătate din banii din Fondul Rutier au fost transmiși la nivel local pentru străzile și drumurile locale care nu au fost reparate în ultimii 25 de ani. Argumentul era același – APL vor fi incompetente și nu vor avea capacități să absoarbă aceste resurse. Din datele prezentate de către APC, anul trecut avem aproape 100% absorbție a banilor din Fondul Rutier de către APL. Am impresia că avem o mentalitate depășită de timp și de realitatea de astăzi.

Potrivit Elenei Bodnarenco, intenția puterii de stat este de a menține controlul asupra primăriilor, asupra reprezentanților APL pentru a obține un procent cât mai mare la alegerile parlamentare și locale.

Cât privește migrația persoanelor din Republica Moldova și numărul populației care ar trebui să fie deservită de o primărie, deputatul a spus că la momentul actual, în Lege este stabilită cifra de 1500 de persoane, deși noi avem o parte din primării care au un număr mai mic de cetățeni.

 „Legea privind organizarea administrativ-teritorială prevedea că în cazul în care primăria poate să se întrețină din surse proprii are dreptul la existență chiar și cu un număr mai mic decât 1500 de persoane. APC vede reforma administrativ-teritorială prin amalgamarea primăriilor cu un număr mic de locuitori în unele mai mari, cu aceleași funcții, dar nu se vorbește nimic despre descentralizare, despre transmiterea competențelor către APL, despre asigurarea autonomiei financiare. În asemenea condiții nici nu este loc pentru reforma administrativ-teritorială. Păcat că APC nu înțelege ca va avea de câștigat de pe urma unei APL puternice.

Elena Bodnarenco consideră că nu există voință politică și acest lucru se observă pe parcursul ultimilor 8 ani.  „APL este folosită întotdeauna ca un instrument de redobândire a puterii. Atunci când ai ca și pârghii fondurile naționale, bugetul de stat din care pot fi finanțate diverse servicii, proiecte sociale  poți să-ți întărești puterea. Mai există și presiune asupra primarilor, nu întâmplător aproape 600 de aleși locali sunt în rândurile Partidului Democrat. La momentul actual primarul este un cerșetor în fața puterii de stat, iar atunci când el vine să cerșească sigur că poate fi manipulat, presat, șantajat.

Expertul Alexandru Morcov a menționat că la noi se descentralizează foarte multe procese prin centralizare.

„ Dacă analizăm reforma APC, multe procese, multe soluții pe care le vede Guvernul la ora actuală sunt mai mult de centralizare decât de descentralizare. În februarie, 2018 a fost publicat un raport al Curții de Conturi privind evidența, înregistrarea și impozitarea bunurilor imobile pe întreg teritoriul RM. În raport se constată că în 2011 au fost ratate aproape 450 milioane de venituri la bugetele locale din cauza neînregistrării bunurilor imobile, care este o obligație a statului pe care și-a asumat-o prin Lege. În 2015 cifra ratată este de circa 389 milioane de lei. Dacă raportăm aceste cifre la 15 ani o să obținem o sumă înspăimântătoare și nu e vorba de mărirea impozitului sau de o sumă ce nu ar fi suportabilă pentru cetățean. Impozitele pe bunurile imobile și cel funciar sunt unele dintre elementele de bază a bugetelor locale. În statele unde aceste exerciții au fost efectuate, din veniturile proprii ale APL, impozitul pe bunurile imobiliare și cel funciar constituie 30%, la noi însă nu depășește 1%. 

Potrivit lui Alexandru Morcov, în general, la capitolul administrare suntem foarte risipitori.

„La ora actuală, impozitele pe bunurile imobile, pentru o localitate de circa 1000 de gospodării, nu se ridică la mai mult de 18-20 mii de lei. Administrarea impozitului dat, dacă o să calculăm salariul perceptorului fiscal, multitudinea de acte, plecări la bancă, administrarea acestui impozit o să vedem că acesta costă APL circa 40-50 mii de lei. Care este logica că APL este impusă să cheltuie 50 mii de lei pentru a colecta 20 mii de lei?

Pe de altă parte, expertul CALM a amintit că veniturile proprii ale primăriilor sunt de circa 9%, iar cheltuielile de administrare sunt de 19%, adică APL-urile nici măcar nu se pot întreține din propriile venituri.

„Acest lucru se întâmplă din cauza mecanismului nefuncțional de administrare. Deseori CALM este privit ca un oponent al reformelor, ceea ce nu este adevărat. Toți înțelegem că reformele sunt necesare, deoarece necesitatea de a efectua reforme vine din cauza unor procese care nu funcționează, din cauza unor servicii care nu sunt la standarde europene pentru cetățeni. Dar trebuie să fim foarte atenți ce fel de reforme facem. Chiar și în cazul reformei administrativ-teritoriale sunt diferite mecanisme și contează care dintre ele sunt puse în practică. De ce nu permitem prin Lege amalgamarea voluntară a APL? Știu că mai mulți reprezentanți ai primăriilor învecinate ar dori să se unească benevol, prin decizia consiliilor locale. De ce nu creăm această oportunitate? CALM a elaborat un model propriu de reformă, care se numește DACIA – descentralizare administrativă, cooperare intercomunitară și amalgamare voluntară. Despre aceste elemente doar se vorbește, dar nu se implementează, banii se cheltuie, inclusiv de la partenerii de dezvoltare, dar rezultat nu este. Noi suntem pentru reformele pe care cetățeanul le va resimți.

Și președintele CALM, primarul de Selemet, Cimișlia Tatiana Badan consideră că APL nu sunt pregătite pentru o reformă a autorităților publice locale.

„Atât timp cât nu vom avea o descentralizare veritabilă prin care vom oferi cât mai multă autonomie locală ca APL să poată singure să-și determine soarta noi nu vom putea schimba lucrurile. În raionul Cimișlia avem puține localități cu un număr mic de populație, dar în fiecare comunitate locală se muncește foarte mult pentru atragerea fondurilor. Este un interes al APL să aducă mai multe servicii la nivel local, dar nu prea reușim deoarece nu există o platformă de comunicare, un dialog instituționalizat permanent cu APC. Încercăm acum să restabilim această platformă prin intermediul căreia să aducem toate problemele discutate și astăzi în platou și astfel să putem identifica soluțiile.

Tatiana Badan a amintit că prin descentralizarea Fondului Rutier APL-urile au obținut o mică victorie în ceea ce privește autonomia locală.

„Aceasta înseamnă descentralizare, democrație locală, doar că ea este realizată în proporție de 1%. Doar continuând procesul de descentralizare vom putea aduce mai multe servicii la nivel local, iar competențele prevăzute de Lege trebuie să fie asigurate și cu finanțare. Noi nu putem face astăzi o reformă administrativ-teritorială sau o reformă a APL, atât timp cât nu avem o evaluare a cauzei problemelor din domeniul APL. Când vom înțelege că nu prea avem autonomie, ci doar dependență de centru vom conștientiza că trebuie să schimbăm abordarea, să oferim mai multe drepturi APL pentru a putea ele singure să-și soluționeze problemele la nivel local, prin decizia consiliului, cu participarea cetățenilor și doar așa vom putea merge înainte. Atât timp cât problemele se vor rezolva la nivel central și abordările vor fi de sus în jos, noi nu vom putea schimba lucrurile în Republica Moldova.

Departamentul de Comunicare al CALM

Imprimare