Reforma administrației publice locale face parte dintr-un proces amplu de descentralizare și poate consolida capacitatea primăriilor de a atrage fonduri europene și de a dezvolta servicii pentru comunități. De această părere sunt primarul comunei Gangura din raionul Ialoveni, Marcel Bobeica, și deputata PAS, Larisa Voloh.
Pentru administrațiile locale, una dintre mizele reformei este crearea unor structuri regionale capabile să sprijine comunitățile în atragerea finanțărilor europene. Primarul comunei Gangura, Marcel Bobeica, consideră că noua organizare poate deschide accesul către proiecte de dezvoltare și servicii regionale mai eficiente.
„Regiunile vor sprijini administrațiile publice locale, ne vor ajuta să dezvoltăm comunitățile, să oferim servicii și să implementăm proiecte, ceea ce este un lucru salutabil. Aceste regiuni sunt comparabile cu cele NUTS 3 din Uniunea Europeană. Cel mai important este că ne vor permite să aducem proiecte în țară din fondul european”, a declarat Marcel Bobeica la emisiunea „În Context” de la Moldova 1.
În viziunea primarului, administrațiile locale trebuie să dispună de personal și resurse pentru a putea pregăti și implementa proiecte europene. În același timp, primarul susține că reforma trebuie să consolideze autonomia locală și capacitatea primăriilor de a furniza servicii publice. În opinia acestuia, fără venituri proprii suficiente, primăriile nu vor avea capacitatea necesară pentru a-și exercita noile atribuții.
Descentralizarea financiară, miza reformei
„Administrația publică locală are nevoie de un buget solid, ceea ce înseamnă venituri proprii noi sau venituri proprii mult mai mari. Ne așteptăm la acea descentralizare financiară de care noi am vorbit: atunci primăria va fi interesată să atragă agenți economici, dacă va fi pentru TVA-ul produs, cât mai mulți agenți economici, cât mai multe vânzări și atunci se va dezvolta. Cred că este momentul potrivit, cu dispariția raioanelor, ca cele 25% (transferurile, n.r.) care plecau de la orașe să se întoarcă în bugetele orășenești”, a opinat primarul.
Potrivit deputatei Larisa Voloh, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru administrație publică și dezvoltare regională, noua arhitectură administrativă este concepută astfel încât nivelul regional să aibă un rol diferit de cel al actualelor consilii raionale.
„Această reformă nu va genera economii esențiale, este vorba despre un proces administrativ mult mai simplu, mult mai aproape de cetățean și mult mai eficient atât prin calitatea serviciilor pe care le prestează, cât și prin modul de administrare”, a declarat deputata PAS.
Centrele regionale vor fi axate pe rezultate concrete și vor acea un aparat administrativ mai puțin costisitor în raport cu finanțele publice și resursele care vor fi alocate.
„O parte din servicii vor fi redirecționate către autoritățile publice din nivelul unu, celelalte către nivelul central, prin intermediul instituțiilor publice responsabile de anumite domenii. Acest proces este în implementare pe segmentul de protecție socială, pe educație, sănătate. Urmează să vedem și alte tipuri de competențe”, a explicat Larisa Voloh.
Serviciile rămân aproape de cetățean
Reorganizarea nivelului doi este prezentată de deputată și prin prisma unei delimitări mai clare a responsabilităților dintre administrația locală și cea centrală. În acest model, primăriile ar urma să preia o parte mai mare din responsabilitatea pentru serviciile locale, în timp ce regiunile ar avea atribuții de coordonare și facilitare.
„Aceasta înseamnă mai multă funcționalitate și responsabilitate în raport cu atribuțiile pe care le vor avea”, a precizat Voloh.
Pentru cetățeni, spune deputata, unul dintre efectele urmărite este eliminarea situațiilor în care responsabilitatea pentru prestarea unui serviciu este împărțită între mai multe niveluri administrative.
„Nu va exista această ambiguitate, neînțelegere, cine prestează serviciul și cine se face responsabil de calitatea acestuia. Deci, nivelul unu va fi autoritatea publică responsabilă de prestarea serviciilor la nivel local. La fel, toate proprietățile care au aparținut anterior consiliilor raionale vor fi gestionate la locul amplasării. Deci, toate aceste bunuri imobile și proprietăți care există vor fi transmise către orașele de reședință”, a menționat Larisa Voloh.
Regiunile vor atrage investiții
În noua formulă, proiectele de anvergură ar urma să fie implementate de autoritățile publice locale, în timp ce structurile regionale ar urma să ofere sprijin tehnic și metodologic pentru a putea crește capacitatea comunităților de a atrage investiții.
„Consiliile regionale vor fi cele care vor facilita anumite acțiuni sau vor acorda acel sprijin metodologic, logistic în elaborarea proiectelor, în elaborarea documentelor, a actelor de fezabilitate pentru implementarea proiectelor mari. La fel, în atragerea investițiilor. Or, cunoaștem că marii investitori vin acolo unde există și o infrastructură dezvoltată, și un număr de beneficiari”, a punctat Larisa Voloh.
Raioanele dispar de pe hartă
Cele 32 de raioane din Republica Moldova vor fi desființate și comasate în trei regiuni: Nord, Centru și Sud. Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, iar Găgăuzia își menține statutul special. Taraclia va fi reorganizată într-un municipiu de nivelul doi.
În noua regiune Nord vor fi, cel mai probabil, 81 de primării, Centrul va avea 96, iar Sudul – 48. Regiunile vor avea alte responsabilități, o parte dintre atribuții urmând să fie preluate de primării, iar patrimoniul va fi redistribuit în mod corespunzător. Domeniile asistenței sociale, sănătății publice și educației au fost preluate de agențiile Guvernului. Primăriilor le revine o cotă-parte din TVA și din impozitul pe venit, achitat la locul de trai sau de muncă.
Consiliile raionale nu vor mai exista odată cu alegerile locale din 2027. La scrutinul din anul viitor, cetățenii vor alege consiliul local, primarul localității și candidații pentru consiliul regional.
Potrivit experților, reforma promite să transforme prestarea serviciilor publice, însă succesul noilor regiuni va depinde esențial de resurse, competențe și o conducere eficientă. Aceștia consideră noua structură administrativă o evoluție favorabilă, fiind mult mai aproape de modelul actual de dezvoltare regională față de variantele anterioare.
Amintim că Republica Moldova a mai trecut printr-o reorganizare administrativ-teritorială la sfârșitul anilor ’90, în urma căreia raioanele de atunci au fost transformate în județe. Experiența a durat însă doar câțiva ani. În 2001, a fost adoptată o nouă lege prin care acest sistem a fost desființat, iar Republica Moldova a revenit la organizarea în raioane.
