Nicolae Tudoreanu, primar de Feștelița, Ștefan Vodă: „Administrarea publică locală autentică românească este așteptată în satele Republicii Moldova

Administrația locală din Feștelița a reușit să implementeze mai multe proiecte, a găsit modalități de a crește venitul bugetului local, cu toate acestea, primarul consideră că sunt multe de învățat de la colegii de peste Prut. Despre speranțele pe care și le pune în urma consolidării relațiilor dintre Asociația Comunelor din România și Republica Moldova, Nicolae Tudoreanu ne-a vorbit în cadrul unui interviu, imediat după încheierea lucrărilor celei dea III-a reuniuni a Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova (CALRRM).

Cât de des îmbrăcați cămașa națională și cu ce ocazii o purtați?

      În ultima vreme chiar o port des, deși am achiziționat-o  recent. O îmbrac în momentele de înaltă încărcătură emoțională, deoarece portul popular ne înnobilează. Mă bucur că mult mai multă lume alege să poarte această cămașă sau ia, este un lucru extraordinar să ai un asemenea simbol acasă și ori de câte ori avem o întrunire precum cea de astăzi port cu mândrie și onoare cămașa națională.

Pe lângă această încărcătură emoțională a evenimentului de astăzi, care ar fi bilanțul acestuia?

         Pornind de la faptul că suntem în anul Centenarului, cred că reuniunea primarilor este unul dintre cele mai importante evenimente ce se desfășoară anul acesta. Întrunirile academice, sau chiar ședințele comune ale Guvernului, probabil, nu au atâta încărcătură pentru că în sala aceasta au fost cei de la firul ierbii, cei care cunosc cel mai bine problemele localităților rurale. Ne dorim să se producă transferul de experiență, administrarea publică locală autentică românească este așteptată în satele Republicii Moldova. Acest lucru l-am observat studiind perioada interbelică, în care am avut această administrație, am făcut și expoziții de fotografii din acea perioadă, dar și din primii 50 de ani ai vieții noastre în Uniunea Sovietică. Să știți că cultura administrativă, cultura portului popular, relațiile administrative erau îndreptate spre cetățeni, iar în perioada sovietică nu am avut o autoritate publică locală, erau doar niște soviete sătești care lucrau la comandă și mai mult ideologic. Revenim încet la administrația locală autentică românească și pentru aceasta este nevoie ca colegii noștri din APL din România să vină cu experiența lor. Aceste exemple ne prind bine, deoarece sunt la al patrulea mandat de primar și am observat că ceea ce am preluat de acolo a fost foarte bine primit de cetățeni. Evenimentul de astăzi a generat mult mai multe idei, am văzut foarte mulți colegi care au vorbit, s-au îmbrățișat și cred că rezultatele vor fi unele pe măsură.

Cum comentați prezența reprezentanților autorităților centrale din cele două state la reuniunea CALRRM?

         Urmăresc cu atenție cum evoluează relațiile autorităților centrale ale României și Republicii Moldova și observ o întărire a acestora. Consider că RM are nevoie să preia și experiențele de la nivel central, nu doar local, pentru că indiferent de numărul guvernelor care s-au perindat în România, produsul intern brut este unul în creștere, au economie în dezvoltare, iar noi trebuie să înțelegem că instituțiile statului trebuie să lucreze indiferent de cine se află la guvernare. Aceste exemple trebuie, de asemenea, de preluat din România pentru că dacă ne uităm spre est nu vom vedea practici mai bune. Poate practica din România nu este ca cea din Germania, dar altele mai bune, în imediata apropiere a granițelor RM nu sunt.

Localitatea pe care o administrați a reușit să implementeze mai multe proiecte.

         Feștelița are proiecte finanțate de Uniunea Europeană, în cadrul programului de vecinătate România-Republica Moldova. Proiectul din 2007 a fost o carte de vizită care a generat alte finanțări, pentru că am obținut credibilitate în fața altor parteneri de dezvoltare. Am avut șansa să aducem foarte multe finanțări care au crescut calitatea vieții în localitatea noastră, iar Feștelița arată acum mult mai bine decât în perioada sovietică.

Vă mulțumim!

Departamentul de comunicare al CALM

Imprimare