Procesul de amalgamare a unităților administrativ-teritoriale din Republica Moldova a stârnit numeroase dezbateri și controverse. Domnul Gheorghe Răileanu, ex-primar de Cimișlia, fost vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova, fost membru al Delegației R. Moldova la Congresul Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei și, în prezent, membru de onoare al CALM, cu o vastă experiență în administrația publică locală și implicare activă în structurile europene și regionale, atrage atenția asupra riscurilor și neajunsurilor acestei reforme, subliniind necesitatea respectării principiilor democratice și a interesului public.
„Este esențial de menționat că Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) nu a fost niciodată împotriva reformei. Din contra, CALM a susținut ideea de amalgamare cu mult timp înainte de actuala guvernare, pledând pentru o abordare responsabilă, transparentă și fundamentată pe bune practici internaționale”, a declarat Gheorghe Răileanu.
Fiind adus adesea exemplu Estoniei ca reper pentru amalgamare, Gheorghe Răileanu a explicat că în această țară baltică reforma a fost realizată pe baza unor criterii clare, identificând problemele majore ale comunităților și oferind soluții concrete (drumuri, complexe sportive, centre culturale, școli renovate) înainte sau în procesul de realizare a reformei, nicidecum după. Astfel, populația a fost cointeresată și sprijinită în proces.
„În cazul Franței, de exemplu, în localitățile mici, administrația este redusă la două persoane – primarul și secretarul. Aceasta demonstrează că există alternative eficiente pentru economisirea banilor publici, fără restructurări forțate și fără pierderea autonomiei locale”, a explicat reprezentantul CALM.
În cazul R. Moldova, lipsește o reformă profundă a administrației publice locale concomitent cu amalgamarea. Totodată, sunt ignorate mai multe principii fundamentale precum:
- subsidiaritatea – serviciile trebuie să fie cât mai aproape de cetățeni;
- durabilitatea – reformele trebuie să fie stabile și de lungă durată;
- autonomia locală – comunitățile trebuie să-și păstreze dreptul de decizie;
- profesionalismul și continuitatea administrativă – imposibil de asigurat printr-o amalgamare mecanică.
Gheorghe Răileanu a scos în evidență și riscul că această reformă poate deveni reversibilă. „Amalgamarea făcută fără fundament solid poate fi anulată ulterior, generând instabilitate și confuzie. Totodată, observăm că există cazuri de constrângeri și intervenții abuzive pentru a forța amalgamarea, ceea ce contravine principiilor democratice. În același timp, putem afirma că asistăm la o centralizarea excesivă: primăriile mari riscă să devină echivalentul fostelor raioane, ceea ce contravine obiectivului descentralizării.”
Printre propunerile exprimate de membrul de onoare al CALM sunt:
- Reforma trebuie să fie voluntară și transparentă, cu respectarea interesului public.
- Este necesară o analiză minuțioasă și consultarea comunităților locale înainte de orice decizie.
- Finanțarea trebuie să fie directă către primării, nu prin intermediul Guvernului, pentru a asigura echitate și responsabilitate.
- Funcția principală a primarului rămâne aceea de reprezentare a cetățenilor, protejarea patrimoniului local și elaborarea politicilor publice, nu doar administrarea mecanică a resurselor.
În concluzie, Gheorghe Răileanu avertizează că graba și lipsa de pregătire în implementarea amalgamării pot genera o eroare gravă pe care întreaga societate va fi nevoită să o suporte. „Pentru ca reforma să servească cu adevărat interesului public și dezvoltării durabile a comunităților locale este nevoie de responsabilitate și respectarea principiilor democratice”, a conchis alesul local.
