Bugetarea sensibilă la gen reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea echității sociale și pentru dezvoltarea comunităților locale. Mai mult decât un mecanism tehnic, aceasta constituie o strategie de guvernare incluzivă și durabilă, care permite autorităților să reducă inegalitățile, să stimuleze participarea femeilor în economie și să consolideze coeziunea comunitară. Acestea au fost unele dintre principalele concluzii ale atelierului de instruire organizat de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), în parteneriat cu UN Women Moldova, în cadrul Programului de consolidare a capacităților în domeniul guvernării sensibile la gen. Evenimentul face parte din inițiativa „Leadership feminin pentru o guvernare sensibilă la gen”, desfășurată în cadrul proiectului „Femeile pentru Pace și Prosperitate”.
Reprezentanții și reprezentantele autorităților publice locale au aflat cum politicile publice și macroeconomice pot influența egalitatea de gen, cum își pot dezvolta capacitatea de a identifica și soluționa nevoile practice (infrastructura și serviciile), dar și cele strategice, legate de participarea economică și politică, siguranță și egalitate de facto. Participanții și participantele s-au familiarizat cu beneficiile bugetării sensibile la gen pentru o guvernare incluzivă, au înțeles mai bine procesul și calendarul bugetar local din Republica Moldova și au descoperit modalități de integrare a dimensiunii de gen în bugetele bazate pe programe.
Politicile „oarbe” la nevoile femeilor și bărbaților duc inevitabil la inechitate socială și la adâncirea diferențelor existente. Exemplele sunt numeroase: politici fiscale care favorizează sectoare dominate de bărbați, programe de recalificare inaccesibile mamelor singure sau femeilor cu copii, precum și povara disproporționată a muncii neremunerate de îngrijire, suportată în mare parte de femei.
În comunități, aplicarea bugetării sensibile la gen poate aduce schimbări concrete. Elena Gavrilaș, primara satului Nicolăieuca din Orhei, a subliniat că investițiile în infrastructură (apă, gaz, canalizare, creșe) reduc munca neremunerată și sprijină participarea femeilor pe piața muncii. Totodată, formarea profesională și stimulentele pentru angajarea femeilor în domenii netradiționale, precum IT sau logistică, împreună cu politici sociale dedicate, cum ar fi adăposturile pentru victimele violenței domestice sau iluminatul stradal pentru siguranța femeilor și copiilor, sunt exemple de măsuri eficiente.
Mariana Rusu, primara satului Bolțun din Nisporeni, a atras atenția asupra consecințelor bugetelor „oarbe”: lipsa analizei impactului cheltuielilor publice asupra femeilor și bărbaților, exacerbarea inegalităților și pierderea oportunităților de dezvoltare, dar și impactul disproporționat al măsurilor de austeritate asupra femeilor și grupurilor vulnerabile.
Beneficiile pentru administrațiile publice locale sunt evidente: creșterea eficienței guvernării și transparenței bugetare, reducerea corupției prin monitorizarea cheltuielilor, recunoașterea și satisfacerea nevoilor diferite ale femeilor și bărbaților, persoanelor cu nevoi speciale, raportarea progreselor în conformitate cu angajamentele internaționale privind egalitatea de gen și colaborarea cu societatea civilă pentru o guvernare incluzivă.
Atelierul din 10 septembrie a fost organizat cu suportul Inițiativei „Leadership feminin pentru o guvernare sensibilă la gen”, dezvoltată în parteneriat cu CALM, desfășurată în cadrul proiectului „Femeile pentru Pace și Prosperitate” implementat de către UN Women Moldova și finanțat de către Elveția.
