La 11 decembrie 2025, CALM, a participat în calitate de membru (reprezentat de expertul CALM Igor Cristal) la ședința Comisiei naționale pentru denumiri geografice.
În cadrul ședinței a fost prezentată nota informativă privind testarea zonei pilot pentru executarea etapei a III-a a proiectului: „Dezvoltarea și menținerea Registrului denumirilor geografice”. A fost examinat subiectul privind modalitatea de evidență a denumirilor geografice, cu propuneri de ajustare a cadrului normativ în domeniul denumirilor geografice (Legea nr. 103/2024 privind denumirile geografice).
Urmare a ședinței Comisiei naționale pentru denumiri geografice din 11.09.2025, se luase decizia de a alege drept zonă pilot (de test) raionul Hâncești, deoarece acesta conține pe teritoriul său o diversitate de toponime documentate în diferite perioade, inclusiv cele care necesită atenție specială, cum ar fi: localități dispărute, relocate în urma calamităților naturale sau redenumite, rezervația naturală „Codru”, precum și râurile mici din bazinul Prutului etc.
Scopul acestei etape pilot a proiectului a constat în colectarea denumirilor geografice istorice și oficiale (denumirea de localități, râuri, dealuri etc), pentru evaluarea funcționalității sistemului informațional „Registrul Denumirilor Geografice” și pentru elaborarea instrucțiunilor și recomandărilor privind crearea, actualizarea datelor și întreținerea registrului.
În procesul colectării datelor, executanții proiectului pilot au identificat cazuri tipice (caracteristice) care necesită examinare detaliată, inclusiv în cadrul Comisiei, cu elaborarea de recomandări unitare și includerea lor în instrucțiunea operatorului registrului denumirilor geografice.
S-a mai discutat problematica necesității înregistrării geometriei obiectelor (care evoluează în timp), având în vedere că hărțile și registrele din diferite perioade prezintă obiectele cu diferite grade de generalizare, configurație și denumiri. S-au oferit exemple: în SUA pentru înregistrarea numelui unui râu/pârâu se utilizează doar două perechi de coordonate (pentru izvor și vărsare), în Armenia – doar coordonatele vărsării. Totuși, această metodă nu este aplicabilă altor tipuri de obiecte, precum străzile.
De asemenea, s-a abordat problema privind scrierea românească cu „Δ și „”. (de exemplu, obiectele de pe hartă referitoare la localitate conțin „Hâncești”, dar raionul și localitatea în Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova poartă denumirea „Hîncești”).
S-a examinat și problematica de toponime inexacte, duplicate sau presupus a fi incorecte.
În concluzie, în cadrul Comisiei s-a propus ca:
- rezultatele proiectului pilot să nu fie transferate mecanic în Registrul denumirilor geografice, fără o analiză detaliată suplimentară;
- să fie elaborate instrucțiuni pentru operatori care să descrie distorsiunile și erorile caracteristice ale materialelor sursă, stabilind un algoritm clar de acțiune, inclusiv vizând modificările în timp ale obiectelor;
- să fie promovate reglementări prin care geometria asociată unui toponim să se definească prin punct sau punct continuu, ținând cont de natura obiectului, metoda de plasare a etichetei și scara hărții/planului.
