Integrarea dimensiunii de gen în planificarea bugetară locală a fost în centrul atenției pentru 38 de specialiste și specialiști din 22 de primării care aspiră la dezvoltare durabilă, siguranță și incluziune.
Subiectul a fost abordat în cadrul celui de-al șaptelea atelier de instruire, desfășurat pe 24 iulie, parte a inițiativei „Leadership feminin pentru o guvernare sensibilă la gen”, finanțată de Uniunea Europeană și Elveția. Participanții și participantele au analizat modalități de integrare a indicatorilor sensibili la gen în toate etapele procesului bugetar.
„Bugetarea sensibilă la gen ne permite să analizăm impactul politicilor publice asupra întregii comunități și să promovăm echitatea, nu doar o egalitate numerică,” a subliniat formatoarea Galina Colun. „Astfel, asigurăm ca resursele financiare publice să ofere șanse egale tuturor.”
Indicatorii de gen facilitează reducerea discrepanțelor în serviciile locale. Astfel, construirea unei săli de sport nu mai înseamnă doar o infrastructură nouă, ci un spațiu gândit pentru a răspunde atât fetelor, cât și băieților, cu programe și orare adaptate nevoilor lor diferite. Amenajarea unui teren de joacă nu se rezumă la echipamente standard, ci asigură acces sigur și incluziv pentru toate vârstele și pentru copii cu dizabilități. O clasă de robotică nu mai este percepută ca un domeniu exclusiv masculin, ci devine o platformă care încurajează fetele să participe activ și să-și dezvolte competențele digitale.
Contabila Maria Sula, cu o experiență de 35 de ani în Primăria Sireți, Strășeni, a recunoscut noutatea tematicii: „În Cahul și Ungheni, aproximativ 2% din bugetele locale sunt deja direcționate spre programe sensibile la gen, precum susținerea femeilor antreprenoare sau prevenirea violenței în familie. Sunt politici pe care ni le dorim și în localitatea noastră.”
Maria Cojocaru, specialistă principală în planificare bugetară la Primăria orașului Căușeni, consideră că instruirea este esențială pentru reformarea procesului bugetar: „Învățăm să fim mai atenți și mai atente la nevoile tuturor locuitorilor. Reforma duce la transparență, eficiență și o utilizare mai echitabilă a fondurilor publice.”
Cele 22 de localități care și-au propus să devină mai incluzive sunt: municipiul Strășeni; satul Sireți, raionul Strășeni; oarșul Nisporeni; municipiul Soroca; satul Hârbovăț, raionul Anenii Noi; comuna Mândrești, raionul Telenești; satul Colibași, raionul Cahul; comuna Gangura, raionul Ialoveni; satul Tudora, raionul Ștefan Vodă; satul Puhoi, raionul Ialoveni; orașul Râșcani; satul Tomai, UTA Găgăuzia; comuna Brătuleni, raionul Nisporeni; comuna Obreja Veche, raionul Fălești; satul Costuleni, raionul Ungheni; orașul Căușeni; satul Andrușul de Sus, raionul Cahul; comuna Ruseștii Noi, raionul Ialoveni; orașul Drochia; comuna Tigheci, raionul Leova; comuna Drăsliceni, raionul Criuleni; satul Cocieri, raionul Dubăsari.
Evenimentul a fost organizat ca parte a Inițiativei „Leadership feminin pentru o guvernare sensibilă la gen”, dezvoltată în parteneriat cu CALM, desfășurată în cadrul a două proiecte implementate de către UN Women Moldova: proiectul EVOLVE4GE, finanțat de Uniunea Europeană și proiectul „Femeile pentru Pace și Prosperitate, finanțat de Elveția.
