Economia Republicii Moldova înregistrează anual pagube estimate la 600 de milioane de dolari din cauza schimbărilor climatice – echivalentul a 2,13% din Produsul Intern Brut (PIB), conform estimărilor ONU. Pierderile economice au însumat 23 de miliarde de lei în intervalul anilor 1990-2023. Sectorul agricol a fost cel mai grav afectat, cu o pondere de 70% în totalul pierderilor. Potrivit experților, în anul 2024, fenomenele meteo extreme ne-au provocat pagube directe de 1,5% din PIB, accentuând vulnerabilitățile regionale.
Așadar, schimbările climatice nu mai sunt pentru noi o noțiune abstractă. Secetele mai lungi, ploile torențiale, furtunile, perioadele de caniculă și alte fenomene extreme afectează agricultura, resursele de apă, infrastructura, sănătatea oamenilor și economia comunităților.
Iar efectele nu sunt aceleași pentru toți. Locul în care trăim, veniturile, vârsta, starea de sănătate, responsabilitățile familiale și accesul la resurse ne influențează capacitatea de a face față riscurilor climatice. În același timp, femeile și bărbații pot fi afectați diferit de aceleași schimbări.
Iată de ce adaptarea climatică nu înseamnă doar să stabilim ce trebuie făcut, ci și să ne întrebăm pentru cine facem aceste lucruri, cine are acces la resursele necesare pentru adaptare și cine participă la luarea deciziilor.
Economia Republicii Moldova a înregistrat pierderi estimate la 600 de milioane de dolari din cauza schimbărilor climatice – echivalentul a peste 2% (2,13%) din Produsul Intern Brut (PIB).
Avem cadrul strategic. Dar cât de bine ajunge în comunități?
Republica Moldova are deja un cadru cadru normativ și strategic de politici climatice: Legea nr. 74/2024 privind acțiunile climatice, intrată în vigoare în 2025, Programul național de adaptare la schimbările climatice până în 2030, Planul Național Integrat pentru Energie și Climă până în 2030 etc. Sunt prevăzute măsuri pentru domenii precum agricultura, apa, sănătatea, energia, sectorul forestier.
Problema este că există încă un decalaj între ceea ce prevăd politicile climatice și ceea ce se întâmplă efectiv în teritoriu.
Natalia Iațco, membră a Comunității de Practicieni pentru Climă și Gen (CoP), consideră că în Republica Moldova se fac pași spre îmbunătățirea politicilor de mediu și că populația este tot mai receptivă la aceste probleme.
„Asta deja este un semnal că populația este receptivă și ar dori politici mai incluzive pentru modul ei de viață”, spune ea. În același timp, experta atrage atenția asupra dificultății de a transforma politicile în acțiuni concrete.
„Totuși, este un decalaj între politica publică de mediu pe hârtie și ceea ce este în teren. La acest capitol ne rămâne foarte mult de lucru, anume la implementarea politicilor de mediu în teritoriu”, explică Natalia Iațco.
Politicile trebuie să țină cont de realitatea locală
În contextul integrării europene și al preluării acquis-ului comunitar, implicarea administrațiilor publice locale în procesul de elaborare și adaptare a politicilor devine importantă și în domeniul schimbărilor climatice.
Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), spune că schimbările climatice ocupă un loc tot mai important în preocupările administrațiilor publice locale. Pentru ca politicile naționale să fie aplicabile, accentuează interlocutorul, autoritățile locale trebuie să participe la elaborarea lor.
„Este foarte important ca autoritățile locale să devină cu adevărat participanți la procesul de elaborare a deciziilor, a politicilor, de adaptare a politicilor interne la cele europene”, afirmă Viorel Furdui.
Experiența administrației publice locale arată că politicile care nu sunt suficient conectate la realitățile din teritoriu pot fi dificil de aplicat. De aceea, remarcă directorul executiv al CALM, „schimbările climatice trebuie să devină unul din obiectivele prevăzute în planurile și strategiile locale de dezvoltare a comunităților locale”.
Aceste planuri ar trebui elaborate cu participarea oamenilor din comunitate, astfel încât prioritățile să reflecte problemele reale ale localității.
Orice plan de adaptare trebuie să țină cont de specificul comunității
Riscurile climatice nu se manifestă în același fel peste tot. O localitate poate avea probleme cu seceta și accesul la apă, alta – cu inundațiile, iar o zonă urbană poate fi mai vulnerabilă la temperaturi extreme. De aceea, soluțiile de adaptare trebuie gândite în funcție de contextul local.
Pentru autoritățile locale, acest lucru înseamnă să identifice vulnerabilitățile și nevoile oamenilor, să stabilească priorități și să adapteze măsurile generale la condițiile concrete din localitate.
Dar pentru aceasta sunt necesare și capacități administrative.
Viorel Furdui atrage atenția asupra nevoii de specialiști și de consolidare a capacităților instituționale ale administrațiilor locale. Este nevoie, de asemenea, de resurse financiare pentru ca planurile și obiectivele stabilite să poată fi transformate în acțiuni.
Adaptarea începe din gospodăriile oamenilor
Politicile naționale stabilesc direcții și obiective importante. Dar adaptarea climatică devine concretă abia atunci când aceste obiective ajung în sate și orașe și răspund unor probleme reale. Iar administrațiile publice locale au un rol esențial în acest proces: cunosc teritoriul, comunitatea și problemele cu care se confruntă oamenii.
În același timp, comunitățile nu pot fi lăsate să răspundă de unele singure unei probleme globale. Pentru ca măsurile locale de adaptare să fie posibile, este nevoie de politici naționale aplicabile, de resurse, de expertiză și de o colaborare reală între autoritățile centrale și cele locale.
În fond, adaptarea climatică nu este doar despre documente, strategii și obiective. Este despre capacitatea lor de a produce schimbări concrete acolo unde trăiesc oamenii.
Iar o comunitate rezilientă începe cu o politică de adaptare care îi cunoaște realitatea și ține cont de oamenii care locuiesc acolo.
NOTĂ: Acest articol a fost realizat de jurnalista și analista de politici publice Eleonora Lisnic, în cadrul stagiului la Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), cu bursa oferită de Comunitatea de Practicieni pentru Climă și Gen (CoP) – o platformă profesională lansată în mai 2026 de Rețeaua Națională LEADER, Institutul Național de Administrație și Management Public (INAMP) și PNUD Moldova, cu sprijinul Suediei și Norvegiei. Opiniile exprimate în acest material îi aparțin autoarei și nu reflectă neapărat punctul de vedere al organizațiilor care au contribuit la dezvoltarea și susținerea programului de stagiu.
