Suntem martori ai unui discurs guvernamental bazat pe standarde duble: pe de o parte, se încearcă promovarea unui dialog instituțional pentru rezolvarea problemelor APL, pe de alta însă, prin cortina din spate primarii sunt intimidați, iar adoptarea unor legi care ar oferi mai multă autonomie APL sunt tergiversate. Este părerea primarului de Cimișlia, Gheorghe Răileanu, expertului CALM, Viorel Rusu și a vicepreședintelui Comisiei parlamentare Administrație publică, Iurie Țap, exprimată în cadrul emisiunii radiofonice: ”Loc de dialog”.
Invitații emisiunii au discutat despre restanțele Republicii Moldova în ceea ce privește îndeplinirea recomandărilor Uniunii Europene și partenerilor de dezvoltare privind reforma de descentralizare.
Viorel Rusu a specificat că descentralizarea este un proces firesc pentru statele democratice, deoarece permite ca interesele populației să fie satisfăcute în mod rapid: ”Acest proces trebuie să decurgă în ascensiune, astfel încât populația să beneficieze de servicii calitative și rapide. Ultimele trebuie să fie cât mai aproape de cetățean, potrivit principiilor UE, adică cât mai aproape de APL. Cu părere de rău, nu mergem cu pași rapizi, nu avansăm în procesul dat. Au fost formulate mai multe recomandări și urmau să fie aplicate în practică, dar Strategia Descentralizării a fost realizată într-un volum foarte mic. APL trebuie să se simtă confortabil, nu trebuie să fie intimidate prin controale excesive. În ultima perioadă, se observă o utilizare în exces a unor instrumente de corupere politică.”
La rândul său, primarul de Cimișlia, Gheorghe Răileanu a specificat: ”Strategia de descentralizare trebuia finalizată în 2015, dar foarte puține lucruri stipulate în document au fost realizate. Legea Finanțelor publice locale este una viabilă, dar este nevoie de un ansamblu de măsuri, care ar fortifica baza fiscală a localităților. Acum, în 2016, a fost votată legea prin care APL pot schimba destinația terenurilor și a se adresa Curții Constituționale. Din păcate, lista cu restanțe este mult mai mare: implementarea impozitului pe automobile este tergiversată de Parlament, așa că niciun leu nu va fi transferat pentru drumurile locale; impozitul funciar nu a fost indexat din 2009, evaluarea fondului locativ nu a fost realizat. Mai mult, Fondul rutier, cel de dezvoltare regională, eficiență energetică și altele rămân a fi pârghii de presiune asupra primarilor. Lipsește transparența la distribuirea finanțărilor. Fondurile rămân a fi structuri care servesc interesele de grup și instrumente de corupere politică a primarilor.”
În context, vicepreședintele comisiei Administrație Publică, Iurie Țap, a accentuat: ”La 5 aprilie 2012 a fost adoptată Strategia de descentralizare și a fost elaborat un Plan de Acțiuni. În acești ani s-a reușit implementarea noului sistem de finanțare a APL. Legea stabilește reguli noi, eficiente. Urma fortificarea capacității financiare a APL, să fie stabilite venituri proprii de cel puțin o treime, or acum acestea sunt de 20 de sută, foarte puțin. Neavând resurse și instrumente, primarii nu pot satisface interesele populației. Acum guvernarea vorbește despre extinderea acestei Strategii, dar cea mai importantă este voința pe care trebuie să o manifeste, dar care pare că lipsește. Trebuie stabilite venituri suplimentare pentru APL și să fie delimitată proprietatea statului și APL, pentru că aceasta înseamnă bani. Acești pași nu necesită eforturi deosebite. Sperăm că presiunile comisiei, dar și ale Congresului Autorităților Locale din Moldova, o să influențeze guvernarea pentru a avansa în acest sens.”
