Reforma administrativ-teritorială ar putea fi implementată începând cu anul viitor, înaintea alegerilor locale din 2027, a anunțat președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu. Potrivit acestuia, decizia trebuie adoptată în 2026, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.
Igor Grosu a subliniat că această reformă este esențială pentru o gestionare mai eficientă a fondurilor publice și pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate. Aceeași sursă a precizat, la o emisiune de la Jurnal TV, că a fost întrebat de primari și cetățeni „permanent, în campania electorală”, despre reformă.
„Alegerile locale sunt în 2027, iar asta înseamnă… până atunci. Deci, acesta este timpul pe care îl avem la dispoziție. Până la sfârșitul anului, o să fim ocupați cu Legea bugetului și așa mai departe. În 2026, ca răspuns nu numai la angajamentul nostru, dar și la multiple solicitări (…), trebuie să luăm decizia. Reforma, dacă o aplici, o aplici atunci. Pentru că următorii primari, următorii consilieri trebuie să fie aleși în noile realități”, a precizat liderul PAS, partidul care a obținut o nouă majoritate parlamentară la alegerile parlamentare din 28 septembrie.
Oficialul a adăugat că denumirea viitoarelor unități teritorial-administrative, fie că vor fi județe sau regiuni, contează mai puțin, important fiind modul în care vor fi organizate și eficientizate serviciile publice.
„O să discutăm. Aici mai puțin contează denumirile”, a punctat șeful Legislativului.
„Reforma administrativ-teritorială nu poate fi făcută în grabă”
Republica Moldova are nevoie de reforme autentice, capabile să producă un impact real și durabil, însă reforma administrativ-teritorială nu trebuie privită izolat, ci ca parte a unei reforme mai ample a administrației publice atât la nivel central, cât și local, comentează directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui. El a precizat, pentru Teleradio-Moldova, că orice reorganizare trebuie să fie rezultatul unei analize profunde și al unui consens cât mai larg în societate.
Potrivit lui Furdui, experiența Republicii Moldova în acest domeniu nu este una fericită, pentru că reformele anterioare, aplicate grăbit și fără pregătire, au dus la consecințe negative, resimțite și astăzi.
„Fără implicarea tuturor acestor actori – societatea civilă sau mediul academic, o reformă a administrației publice locale eficiente, reale și conectate la realitățile Republicii Moldova, nu copiată și adusă de undeva și realizată forțat, riscă să repete acele greșeli care au fost făcute de-a lungul anilor și care au dus, de fapt, la discreditarea acestei reforme. Aceasta este extrem de important, mai ales acum, când ne aflăm într-o situație în care trebuie să ne mișcăm rapid spre Uniunea Europeană și să realizăm acele reforme și acei pași necesari pentru a corespunde tuturor criteriilor și standardelor caracteristice unei țări membre a Uniunii Europene”, ne-a spus directorul executiv al CALM.
Viorel Furdui a precizat că Uniunea Europeană nu impune Republicii Moldova o reformă administrativ-teritorială, însă cere eficientizarea administrației publice.
„Cum reformăm noi instituțiile statului, administrația publică, acesta trebuie să fie rezultatul unei discuții interne și al unor decizii interne. Cum am mai spus, ele, totuși, trebuie să se bazeze pe un consens mai larg și pe o abordare profundă a situației”, a menționat Viorel Furdui.
În opinia sa, orice pas negândit sau pripit poate dezechilibra grav situația socială și politică din țară, pentru că este vorba despre o reformă „extraordinar de profundă și importantă, care îi vizează pe toți locuitorii”.
Reprezentantul CALM a mai atras atenția că reorganizarea nu trebuie redusă doar la numărul de unități administrativ-teritoriale sau la diminuarea numărului de primării, cum propun unii actori politici.
„Nu numai din punct de vedere teritorial este importantă această reformă, dar și din punct de vedere al descentralizării competențelor, al repartizării resurselor, al schimbării structurii de finanțare a administrației publice și multe alte nuanțe și elemente care trebuie puse la punct pentru ca o astfel de reformă să aducă rezultate. (…) Sunt și aspecte culturale, etnice, economice, sociale, care trebuie luate în considerare. Principala concluzie este că această reformă a administrației publice, cum trebuie să o tratăm corect, nu se reduce doar la aspectul administrativ-teritorial, nici pe departe. O astfel de abordare poate aduce riscuri enorme, nu beneficii”, a explicat Viorel Furdui, pentru Teleradio-Moldova.
Primar: Reforma trebuie să fie însoțită de investiții
Primarul comunei Gangura din raionul Ialoveni, Marcel Bobeica, susține că Republica Moldova are nevoie de o reformă veritabilă a administrației publice, însă aceasta nu trebuie redusă la simpla comasare a primăriilor. Într-un comentariu pentru Teleradio-Moldova, edilul a punctat că scopul real al reformei trebuie să fie creșterea calității serviciilor oferite cetățenilor și dezvoltarea comunităților locale.
„Reforma administrativ-teritorială înseamnă nu numai reducerea numărului de primării, dar scopul unei reforme trebuie să fie oferirea unor servicii calitative și cât mai rapide cetățeanului. Cetățeanul nu trebuie să întâmpine probleme din cauza faptului că va fi nevoit să se deplaseze câțiva kilometri în plus sau că va rămâne cu aceleași servicii defectuoase de apă și canalizare, cu servicii administrative ineficiente, cu drumuri deteriorate, cu un sistem de transport precar sau cu deficiențe în sistemul educațional”, a declarat Bobeica.
Primarul a menționat că reforma trebuie să fie însoțită de investiții în infrastructură și de consolidarea capacităților administrațiilor publice locale.
„În primul rând, reforma administrativ-teritorială trebuie să ofere cetățeanului un serviciu calitativ, ceea ce înseamnă că trebuie făcute cât mai multe investiții în infrastructură, trebuie să asigurăm creșterea capacității administrațiilor publice locale”, ne-a spus Marcel Bobeica, adăugând că reforma trebuie să asigure dreptul cetățeanului de a se deplasa pe drumuri bune, cu mijloace de transport moderne și să elimine situațiile în care, pentru a obține un simplu certificat, oamenii vor fi nevoiți să parcurgă câțiva kilometri pe drumuri precare sau cu transport învechit.
Primarul din Gangura a atras atenția și asupra riscului de a afecta accesul populației la servicii esențiale.
„Sunt localități unde, dintr-un sat până în alt sat, sunt 11 km, iar copiii sunt nevoiți să meargă la grădiniță, la școală. Dar, vă închipuiți, în urma reformei noi mai mărim, le mai adăugăm încă vreo 15 km”, a exemplificat el.
Marcel Bobeica susține că reforma trebuie discutată pe larg cu populația și cu experții, pentru a evita repetarea greșelilor din trecut: „Reforma trebuie să prevadă îmbunătățirea serviciilor și creșterea gradului de satisfacție a populației”.
