Sergiu Palihovici, dr., conf. univ., directorul Școlii de Administrație Publică din cadrul Universității de Stat din Moldova:
„Reforma administrativ-teritorială nu poate fi redusă la comasarea primăriilor.”
Propunerea reprezentanților mediului academic prevede și dezvoltarea cooperării intercomunitare, un instrument până acum aproape neglijat.
„Reforma administrativ-teritorială nu poate fi redusă la comasarea primăriilor. Ea trebuie să includă instrumente democratice și flexibile, precum cooperarea intercomunitară. Acest mecanism, neglijat până acum, ar putea transforma reforma dintr-un proces impus într-unul acceptat, legitim și sustenabil. Republica Moldova are nevoie de o reformă vizionară, care să facă legătura între delimitarea administrativă și coeziunea socială.”
La rândul său, Sergiu Cornea, doctor habilitat în științe politice, conferențiar în administrație publică și profesor la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, care în ultimii 20 de ani a studiat problema distribuirii puterii în raport cu teritoriul, consideră că stabilirea unui prag numeric rigid nu rezolvă problema.
Mai importantă este capacitatea colectivității de a supraviețui și de a se dezvolta, nu simpla mărime demografică.
„Nu există un model european unic de administrație publică. Fiecare țară are propriul său sistem de administrare. Când ni se spune că unele țări au realizat procese de amalgamare și că aceasta este foarte importantă, înțelegem acest lucru. Uităm însă să menționăm despre procesul de deamalgamare, care are loc în foarte multe țări ale lumii.
La noi, amalgamarea este tratată ca un panaceu, însă eu am văzut doar două exemple de succes. Este greșit să credem că, dacă facem amalgamarea, totul se rezolvă.
Poate ar trebui să pornim de la cifra de o mie atunci când vorbim despre numărul populației. Se invocă frecvent pragul de 1500 de locuitori, menționat în Legea nr. 436, însă vedem că foarte multe colectivități teritoriale locale nu ating această cifră.
Guvernanții, de regulă, reacționează la anumite procese. În cazul de față, vorbim despre procesul de depopulare. Mor mai mulți oameni decât se nasc, avem un spor natural negativ, cu excepția municipiului Chișinău. Totuși, acest lucru nu este un pretext pentru a lichida primăriile.
Eu aș lua ca punct de pornire cifra de o mie. Întrebarea este: o mie de ce? De locuitori, de contribuabili? Ce reprezintă această mie de oameni? Putem avea într-o localitate o mie de persoane, dintre care 300 pot fi oameni în etate și 300 copii.
De aceea, aș lua în calcul alți parametri: nu doar cifra sau geografia, ci mai ales capacitatea colectivității teritoriale de a supraviețui și de a se dezvolta.”
Potrivit doctorului habilitat, reforma administrației publice locale nu trebuie redusă la o simplă „redesenare a hărții”. Ea trebuie să fie un proces de descentralizare autentică, de clarificare a competențelor, de responsabilizare a aleșilor locali și de adaptare la realitățile demografice și economice ale Republicii Moldova.
În concluzie, întrebarea fundamentală care rămâne este: ce punem pe cântar – eficiența administrativă despre care vorbește guvernarea sau coeziunea comunitară?
„Răspunsul va defini nu doar structura administrației, ci și modul în care cetățenii se vor raporta la stat și la propria lor comunitate.”
