Reforma administrativ-teritorială are un loc important pe agenda politică a R.Moldova. Principalele obiective sunt modernizarea, optimizarea și creșterea potențialului de dezvoltare. Despre ce reprezintă conceptul următoarei strategii de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030, pașii spre concentrarea APL-urilor asupra serviciilor, dar și activităților de interes local s-a discutat în cadrul emisiuni la TVR Moldova.
Amintim că una dintre condiționalitățile Comisiei Europene pentru începerea negocierilor pentru aderarea la UE este elaborarea unei reforme administrative, axate pe creșterea capacităților administrative, la nivel local și central. Autoritățile centrale ale statului susțin că prin creșterea capacităților inclusiv se propune pregătirea țării pentru absorbția fondurilor europene, sporirea calității managementului serviciilor publice, a proiectelor investiționale etc.
Potrivit președintei Comisiei Administrație Publică, Larisa Voloh, o astfel de reformă a administrației publice trebuie să fie bine gândită, astfel încât să păstrăm ireversibilitatea cursului european. „Nu ne dorim să nimerim iarăși într-o capcană asemeni celei din 2001, atunci când a fost revăzută formula administrativ-teritorială. Vrem să avem un consens foarte larg atunci când luăm decizii importante, iar consultările vor fi organizate nu doar cu autoritățile și cetățenii, dar și cu societatea civilă, mă refer la expertiza, analiza, metodologia pe care pot să ne-o ofere asociațiile, organizațiile sau experții în domeniu.”
În contextul inițiativei de realizare a conceptului reformei administrației publice, directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a constatat că trebuie să ținem cont de contextul social și istoric, de reformele nereușite, chiar și cele care au fost bine intenționate, dar au rămas în mentalitatea oamenilor ca unele păguboase. „Toată lumea înțelege că elementul teritorial trebuie să fie abordat însă, în prim-plan trebuie să punem descentralizarea economică, financiară, patrimonială, delegarea competențelor, astfel încât cetățenii să fie în câștig, nu iarăși în pierdere.”
Fostul deputat și Ambasador al R. Moldova în SUA, reprezentantul IDIS Viitorul, Igor Munteanu a atras atenția asupra faptului că raioanele sunt instrumente ale unui sistem perimat și că acestea trebuie să fie înlocuite cu ceva mai bun. „Acest lucru înseamnă că trebuie să lucrăm pe competențe și pe extinderea bazei fiscale, pentru ca autoritățile locale de primul nivel să fie durabile, viabile și să dorească să inoveze.
Deputatul, membrul Comisiei Administrație Publică, Vitalie Jacot, a fost de părere că amalgamarea este o readucere la normalitate din punct de vedere juridic a administrației teritoriale. „Avem experiența multor sate din RM care sunt asociate în comune, fiecare are specificul său local dar, de regulă, problemele cu care se confruntă sunt aceleași. În rezultatul amalgamării se vor optimiza cheltuielile pe care le suportă administrația, iar cetățenii vor obține servicii mult mai calitative. Acum, cele mai multe resurse din bugetele locale se cheltuie pentru sistemul de învățământ, o parte pentru salarizarea personalului și circa 11% revin domeniul locativ-comunal și investițiilor. Un alt deziderat ar fi majorarea veniturilor proprii ale localităților, dar nu toate au un număr suficient de agenți economici puternici, o carieră în preajmă care ar genera anumite venituri și, în aceste condiții, amalgamarea este un colac de salvare pentru asemenea localități.”
Directorul executiv al CALM Viorel Furdui a subliniat faptul că despre reforma administrației publice se discută de mai mulți ani. „Noi credem că nu poți face reforma APL, fără o reformă a APC, iar constatarea partenerilor noștri europeni este că în RM capacitatea administrativă a instituțiilor publice este destul de scăzută și au sugerat ca aceasta să fie dezvoltată, adică să fie elaborate politici și, mai ales, implementate acestea, atât la nivel central, cât și la nivel local. În acest context trebuie să abordăm aspectul teritorial al acestei reforme.”
De asemenea, potrivit directorului executiv al CALM, înainte de a iniția un asemenea proces, trebuie să stabilim prioritățile pornind de la la cauze. „Se vorbește foarte mult despre faptul că APL nu prea au capacitate administrativă, financiară, că sunt prea mici etc. Aceste constatări ar avea un anumit temei în cazuri izolate. În general, atunci când vorbim despre capacitatea administrativă redusă trebuie să vedem care sunt cauzele, de ce până în prezent, chiar dacă am avut multe strategii, planuri etc, această capacitate nu a crescut într-o măsură suficientă. Vom observa că guvernanții pe care i-am avut până recent absolut nu și-au realizat angajamentele. Strategia de descentralizare adoptată în 2012 nu a fost implementată, apoi a mai existat o strategie pentru perioada 2016-2020 care, de asemenea, nu a fost implementată, iar în ultima strategie de dezvoltare națională Moldova 2030 este recunoscut faptul că în domeniul administrației publice au fost realizate circa 20% din prevederi.”
Viorel Furdui a subliniat că toate aceste strategii prevedeau acțiuni de consolidare a capacităților, descentralizare financiară, transfer de atribuții, funcții, resurse, soluționarea problemelor ce vizează patrimoniul etc. „E vorba despre multiple probleme care sunt și astăzi actuale. Conform calculelor noastre, sistemul de administrare a pierdut mult peste 20 de miliarde de lei numai pe componenta de înregistrare și evaluare a bunurilor imobile, o sumă uriașă cu care s-ar fi putut de schimbat realitățile din localitățile noastre.”
O altă constatare a reprezentantului CALM a fost că adesea soluțiile identificate în grabă au la bază o viziune distorsionată a realităților. „Zilele acestea am participat la ședința Consiliului Național de Dezvoltare Regională și Locală, iar concluzia principală a fost că înșiși guvernanții noștri nu s-au așteptat la un asemenea număr de mare de proiecte depuse de APL pentru programul Satul European. Mai bine de 450 de cereri de proiecte au devenit câștigătoare și nu e atât de simplu să le scrii, să pregătești documentația tehnică etc. Un alt aspect impresionant a fost modul de asimilare a banilor și acest lucru demonstrează că la nivel local există capacitate. 55% din resursele destinate pentru Satul European au fost deja asimilate și acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care implementarea proiectelor a început în ultimele trei luni ale anului. Printre propunerile expuse în cadrul Consiliului Național pentru dezvoltare locală și regională era și necesitatea identificării fondurilor suplimentare pentru a putea face față acestei dorințe a primarilor de a schimba localitățile noastre.”
În ceea ce privește propunerea de amalgamare voluntară, directorul executiv al CALM a fost de părere că acesta este unul dintre instrumentele de consolidare a capacității administrative și trebuie privit într-un context mai larg, împreună cu alte instrumente, cum ar fi cooperarea intermunicipală, delegarea de competențe etc.
„Există și un proiect de lege privind asocierea intercomunitară, inițiativă ce va crea premise să fie schimbate lucrurile în APL, mai ales atunci când vorbim despre probleme precum lipsa specialiștilor calificați. Astfel, un contabil sau un alt specialist va putea presta servicii pentru două sau trei primării, sunt și alte chestiuni pe care multe primării nu pot să le soluționeze astăzi de sine stătător. În afară de aceasta, dacă o primărie mică nu poate să presteze anumite servicii, ea le deleagă unei primării mai mari, fie administrației publice locale de nivelul II și, în acest context, amalgamarea voluntară ar avea sens.
Totodată, potrivit CALM, este extrem de necesar de reorganizat administrația publică locală de nivelul II. „Trebuie să ne focusăm atenția pe probleme care vor genera rezultate imediate. Trebuie să folosim această oportunitate care există în prezent și posibilitatea de a lua decizii importante. Dacă pierdem această oportunitate, există un mare risc ca situația să nu se schimbe esențial și în următorul ciclu electoral să rămânem cu același sistem care este depășit, mai ales atunci când vorbim despre administrația publică locală de nivelul II.”
