Au adus în localităţile lor zeci de proiecte, prin care s-au reparat drumuri, s-au construit noi apeducte şi s-au instalat colectoare solare aproape în fiecare casă. Ne referim la primăriţele care nu doar promit, dar şi fac lucruri măreţe. Multe dintre ele se află la al doilea sau chiar la al treilea mandat. Pentru aceasta sunt apreciate atât de localnici, cât şi în cadrul ceremoniei naţionale a bunelor practici ale autorităţilor publice locale.

La grădiniţa de copii „Îngeraşul” din comuna Chişcăreni, raionul Sângerei, au fost instalate în 2013 circa 60 de panouri solare. Acestea captează energia solară şi o transformă în energie electrică, capabilă să substituie 90% din necesitatea de consum a instituţiei şi să o asigure cu apă caldă. Noul sistem de încălzire permite producerea a 2.000 KW/h de energie electrică pe lună şi 500 de litri de apă caldă zilnic.  

Chişcăreniul, mai ecologic

Silvia Ţurcanu, primarul comunei Chişcăreni, spune că i-a fost destul de dificil să aducă acest proiect în sat, dar cu ajutorul sătenilor a reuşit să-l implementeze. „La început, eram speriaţi de condiţiile proiectului „Energie curată pentru copii sănătoşi”, deoarece contribuţia era de 50 la 50. Iar noi nu aveam toţi banii. Cu toate acestea, se permitea ca jumătate din aportul nostru să fie în bază de voluntariat. După care ne-am ciocnit de faptul că este un proiect bazat pe tehnologii noi, iar noi nu posedăm asemenea cunoştinţe. Însă nu ne-am dat bătuţi, fiindcă în Europa e foarte dezvoltat acest segment. Într-un orăşel din Polonia, pe toate instituţiile publice şi pe case sunt instalate panouri solare. M-am gândit că în Polonia e mai puţin soare, iar în Chişcăreni mai mult”, explică mândră Silvia Ţurcanu.  

Graţie proiectului, primăriţa spune că localitatea are doar de câştigat, deoarece costurile sunt minime. „Acest proiect are beneficii economice şi ecologice. Cheltuielile sunt mult mai puţine, mai exact – doar a treia parte din costurile anterioare”, spune Ţurcanu.   Primăriţa se laudă şi cu alte proiecte, unele dintre ele fiind un exemplu pentru majoritatea satelor din Moldova. „Noi am fost cei care am implementat printre primii încălzirea cu biomasă în şcoală. Atunci, în 2005,  a fost destul de greu, dar mulţi au luat exemplu după asta de la noi”.  

Silvia Ţurcanu se află la sfârşitul celui de-al treilea mandat şi recunoaşte că nu e uşor să fii la cârma satului. „Această funcţie presupune o groază de responsabilităţi. M-au ajutat mult în această meserie facultăţile de pedagogie şi economie. Dacă o să fiu aleasă pentru a patra oară, vreau să instalez panouri solare într-un parc întreg, astfel ca familiile vulnerabile să aibă gratis energie electrică”, încheie veselă primăriţa.  

Peste 20 de proiecte

Maria Ursachi e primar în satul Lozova din raionul Străşeni de şapte ani. Nu are atâtea degete la mâini câte proiecte a realizat pentru comunitatea sa. Vreo 20. Îmbrăcată în haine naţionale, primăriţa dă de înţeles că în satul său nu doar se desfăşoară unul dintre cele mai mari festivaluri gastronomice din ţară – „Bostaniada” -, dar şi festivalul de muzică corală „Ecoul codrilor”.  

„În comuna Lozova activează cel mai vechi cor din RM, care a celebrat recent 106 ani. Cel mai bătrân corist are 90 de ani. Am decis să organizăm un festival de muzică corală pentru a promova acest gen de muzică, dar şi muzica populară. La fel, am promovat meşterii populari printr-un alt festival – „Bostaniada”, unde le-am explicat oamenilor că e şansa lor să-şi propage produsele şi să se facă cunoscuţi pe piaţa moldovenească. În primul an erau sceptici, dar acum aşteaptă cu nerăbdare anul 2015”, spune Ursachi.   Primăriţa are în palmares nu doar festivaluri, dar şi proiecte cu un impact major pentru comunitate. „În aceste două mandate am realizat proiecte mai mari, mai mici, dar mă bucur că pe toate le-am dus la bun sfârşit. Unul dintre ele, cu care mă mândresc foarte mult, este redeschiderea grădiniţei de copii, care până la venirea mea nu a funcţioant nouă ani. Peste două săptămâni deschidem două grupe pentru încă 150 de copii. Grădiniţa este reparată capital, este unită la reţeaua de gaze, mobilată cu ajutorul ambasadei Japoniei. Am întâmpinat dificultăţi doar atunci când trebuia să implic şi suportul comunităţii”, conchide ea.  

Mobilizare, de la mic şi până la mare

Un alt proiect, o altă provocare. Pentru reparaţia unei porţiuni de drum, care era, de fapt, o râpă, primăriţa a mobilizat tot satul pentu a munci în bază de voluntariat. „Drumul, care a fost reparat în totalitate, lega satul nou de satul vechi şi are lungimea de 1 km. Porţiunea de drum a uşurat deplasarea la centrele din localitate. Al şaselea an se merge pe drum şi se ţine bine. Am reamenajat un alt drum, la care au lucrat sătenii gratis. Au ieşit la muncă de la mic şi până la mare. Astfel de exemplu tebuie să fie urmat de întreaga republică, deoarece au reuşit să se mobilizeze singuri lozovenii, ceea ce nu este uşor. Acum realizăm un proiect de 4,5 milioane pentru reparaţia altui drum”, spune mândră primăriţa.  

Maria Ursachi a încercat să acopere golurile din toate sectoarele comunităţii – infrastructură, educaţie, timp liber. De aceea, a reparat nu doar grădiniţa, dar şi celelalte instituţii ale statului – primăria, şcoala. Ba mai mult, a construit şi o staţie de epurare. „Intenţia de a construi un stadion cu covor artificial a apărut din 2010, dar am reuşit să-l realizăm abia în 2013, din lipsa mijloacelor financiare. Stadionul de 800 m.p. este unul dintre cele mai mari stadioane din ţară. Cu această ocazie am inaugurat şi Ziua Sportivului. Astăzi, tinerii din Lozova pot juca nestingherit fotbal, dar şi duce un mod sănătos de viaţă”, spune Ursachi.  

Restanţe în familie

Primăriţa zice că are şi duşmani pe care ea îi numeşte invidioşi. Spune că de multe ori a trebuit să le demonstreze că, prin această funcţie, reprezintă interesele poporului şi nu ale sale. Totuşi, femeia recunoaşte că are şi restanţe, pe care le va rezolva curând. „Muncesc 24 din 24 de ore. De aceea, am acumulat mici restanţe în ceea ce priveşte viaţa de familie. Dacă în spatele unui bărbat puternic se află o femeie puternică, atunci în familia mea este invers – în spatele unei femei puternice se află un bărbat înţelegător. Nu mă întreabă nici unde mă duc şi nici de ce am venit aşa târziu. Mama mea, la fel, mă susţine moral atunci când am probleme. Pe nepoţeii îi văd foarte rar, iar copiii se tem că nu o să mă recunoască peste ani. Dar cred că trebuie să-mi mobilizez mai bine timpul”, explică edilul.  

Cu toate acestea, Maria Ursachi crede că femeile pot conduce cu succes o primărie. „Să nu fie cu supărare pentru colegii primari bărbaţi, dar experienţa femeilor primari demostrează că toate au succese”.  

Primăriţa amendată

Dacă aveţi nevoie de colectoare solare la voi acasă, atunci mergeţi în comuna Vinogradovca, raionul Taraclia. Locuitorii de aici vă vor arăta pas cu pas cum se confecţionează un colector solar. Ei au aflat acest lucru în cadrul unui training desfăşurat în luna iulie 2013. Pe parcursul a cinci zile sătenii au reuşit să confecţioneze cu materialele proprii primul colector solar care l-au instalat la grădiniţa din satul Ciumai, comuna Vinogradovca.  

„Trainingul a avut drept scop informarea populaţiei cu privire la disponibilitatea şi eficacitatea utilizării resurselor solare. Pe lângă aceasta, alte 20 de colectoare solare au ajuns în casele locuitorilor din cele patru sate ale comunei. Pentru confecţionarea lor, gospodarii au primit câte 200 de euro de la donatori, iar restul au fost din sursele proprii”, explică Tatiana Ţurcanu, primăriţa comunei Vinogradovca, care se află la al doilea mandat.  

Unul dintre proiectele de succes ale primăriţei este reconstrucţia grădiniţei din satul Ciumai. La 1 iunie 2009, de la doi ani de conducere, instituţia şi-a deschis uşile pentru pici. „Copiii din Ciumai plecau la grădiniţa din satul vecin şi pentru mulţi dintre ei nu era loc. Sincer, deschiderea a fost cu ghinion, deoarece nu am anunţat Centrul de Medicină Preventivă şi mai trebuia de reparat sistemul de canalizare, dar nu puteam să le spun copiilor să nu vină la grădiniţă. Pentru asta am fost sancţionată, dar am riscat pentru că micuţii nu mai puteau să stea acasă”, explică primăriţa.  

Femeile-primar, mai receptive

Edilul comunei Vinogradovca îşi doreşte ca tot satul să beneficieze de colectoare solare. Speră că acesta va fi un proiect de viitor: „Am lucrat anul acesta la alcătuirea unui proiect mare pentru aprovizionarea cu apă şi construcţia sistemului de canalizare a comunei. În proiect este inclusă şi o staţie de epurare şi alta de pompare. Femeile-primar sunt mai receptive şi dau dovadă de responsabilitate. Şi sunt gata să facă muncă de voluntariat cât este nevoie numai să înregistreze succese”, încheie Tatiana Ţurcanu.  

Liubomir Chiriac, director IDIS „Viitorul” menţionează că avem multe femei primari în RM care realizează lucruri frumoase şi sunt foarte buni manageri: „Spre deosebire de bărbaţi, părerea mea, ele au mai multă imaginaţie şi iniţiativă în ceea ce fac. Au o abordare creativă. Consider că toţi primarii, indiferent de gen, trebuie să aibă o dragoste aparte faţă de comunitatea pe care o conduce, să reziste în faţa problemelor şi să ştie să comunice cu oamenii. Din păcate, mai avem în ţară primari care nu-şi onorează meseria. De aceea, nu trebuie ca unii dintre ei să mizeze pe transferurile care vin de la partid, fiindcă le taie din iniţiativă şi nu mai vor să găsească soluţii”.  

În cadrul Ceremoniei Naţionale de Premiere a bunelor practici ale APL, care se află la cea de-a VI-a ediţie, au fost premiaţi primarii cei mai activi şi cei mai inovatori. Scopul evenimentului este de a aduce la cunoştinţa societăţii că în RM sunt primari responsabili care au adus schimbări majore în localităţile lor. Proiectul a fost implementat de IDIS „Viitorul” cu suportul financiar al Consiliului Europei.   În Republica Moldova activează 164 de femei în funcţia de primar din totalul de 897 de edili. Raionul Cahul este pe primul loc după numărul de femei care deţin funcţia de primar – 11 primăriţe. În top urmează raioanele Orhei, Făleşti şi Floreşti, cu câte opt primăriţe. În raioanele Căuşeni, Cimişlia, Drochia, Edineţ, Hânceşti şi Străşeni sunt câte şapte femei primari. În coada listei este Glodeniul, cu doar o primăriţă în tot raionul.

Imprimare