Un sat mic din stânga Nistrului are aspirații mărețe. În doar câțiva ani își propune să concureze cu Orheiul Vechi și să atragă mii de turiști din țară și de peste hotare. Este vorba despre Pohrebea, com. Coșnița, r. Dubăsari. Localitatea cu mai puțin de 700 de persoane, în ultimii ani s-a transformat într-o adevărată atracție turistică, situată la doar 37 km de Chișinău. 

Satul, care în urmă cu trei ani avea doar un magazin alimentar, o biserică plină de gloanțe adunate în al doilea război mondial și un drum central cât de cât asfaltat, acum se laudă cu șapte pensiuni turistice proaspăt deschise, două restaurante, un oraș al caprelor (da, da, ai citit bine!), o locație pentru activități de teambuilding și o comunitate de oameni care contribuie la dezvoltarea localității. 

2D6A2454
 

Dorul de casă

Petru Bondari se oprește lângă magazinul din centrul satului. Mai schimbă o vorbă cu un localnic, apoi cu altul. Este a doua zi după hramul satului. Și acum mai simte gustul nemaipomenit al plăcintelor reci pe care i le-a gătit mama. „Dacă le vezi pe masă, nu-ți mai trebuie nimic altceva”, râde bărbatul. Petru s-a născut și copilărit în satul Pohrebea. Aici mergea zi de zi la școală și parcurgea cu greu dunele de noroi care se adunau după fiecare ploaie. 

2D6A2460
 

În 2010, satul parcă a ieșit din anonimat – drumul central a fost asfaltat. „Nici nu îți vine să crezi cât de puțin îi trebuie unei localități și oamenilor de aici”, constată Petru, pășind pe drumul îngust. Se apropie de o poartă de lemn, cu ghiveciuri cu flori mărunte. Se întinde după cheie și intră în curtea casei bunicilor lui, care în urmă cu mai mulți ani a fost vândută. „Bunicii au murit și părinții aveau nevoie de bani… Noii proprietari au plecat peste hotare, iar casa a rămas singură și neîngrijită. De fiecare dată când treceam pe alături mă apuca tristețea… Îmi spuneam că trebuie să o cumpăr și să o restaurez”, povestește bărbatul. 

2D6A2384
 

Cu acest gând a plecat peste hotare. A învățat și lucrat în România, apoi în Ucraina, Elveția, Polonia, Belgia, Franța și SUA. „Deși acolo banii se fac parcă mai ușor, oricum porți peste tot cu tine acest dor de casă. Nu e deloc ușor să trăiești așa”, recunoaște Petru Bondari. 

Casele uitate au prins culoare

Pentru a revenit acasă și în 2019 a cumpărat casa bunicilor. A lucrat la reconstrucție 8 luni. Acum pereții exteriori ai casei și-au redobândit albastrul suculent, iar cerbii galbeni par că mai au puțin și se desprind de pereți într-un salt. 

În 2020 gospodăria bunicilor lui Petru devine o pensiune rurală în care sunt organizate team building-uri, se adună lumea în jurul rugului pe baloții de paie, oaspeții dorm în corturi sau pe lejanca transformată într-un pat mare și spațios. „În 2019, PNUD oferea granturi tinerilor antreprenori. Ne dădea o mână de ajutor celor care voiam să dezvoltăm turismul în localitate și să rămânem la noi, acasă. Cu banii primiți am construit baie și am amenajat casa cu tot ce aveam nevoie. La fel au făcut și alți tineri antreprenori care au deschis pensiuni în sat”, explică bărbatul, făcându-ne o excursie prin gospodărie. 

Pe parcursul anilor 2019 – 2020, Primăria și Asociația Băștinașilor din comuna Coșnița au reușit să consolideze un parteneriat în procesul de dezvoltare a comunității, inclusiv în vederea promovării în comun a dezvoltării economice locale.

O inițiativă din partea societății civile a fost dezvoltarea turismului rural și transformarea satului Pohrebea într-o nouă destinație turistică pe malul Nistrului. Astfel, a fost elaborat un concept de dezvoltare a turismului. Iar cu ajutorul proiectului PNUD – Elveția „Migrație și dezvoltare locală” au fost create primele facilități pentru turiști.

Astfel, multe case părăsite și uitate din sat au prins culoare, dar și s-au umplut cu turiști. „Ba unul și-a construit o pensiune, ba altul a amenajat un restaurant, s-a organizat și festivalul Hodina… Așa s-a pornit procesul de dezvoltare a localității și s-a creat o comunitate de oameni care a văzut că satul are potențial și încearcă să nu-i permită să moară și degradeze, iar autoritățile locale și proiectele ne-au propulsat”, completează Petru Bondari. 

50 de locuri de cazare

Cocoțată sus este și „căsuța din deal” a familiei Repida. Ion este originar din Pohrebea. Timp de mai mulți ani îl ajuta pe Petru Bondari să organizeze team buildingurile. Iar în 2019 și-a realizat marele vis – să-și deschidă și el propria afacere. „Nu am vrut să plec peste hotare, să umblu printre străini, când pot să fac ceva acasă”, spune Ion. 

 ENLARGE

2D6A2374

 

Datorită proiectelor care susțineau micii dezvoltatori ai regiunii, a cumpărat o casă veche din vârful dealului, de unde Nistrul se întinde tăcut. A reconstruit casa mare. A colorat pereții exteriori cu un verde crud. A amenajat zece locuri de cazare pentru turiștii care vor să rămână peste noapte în sat. „Mai trebuie să reparăm casa galbenă și să acoperim beciul”, explică bărbatul. Iar pe beci urmează să construiască o mică terasă, de unde oaspeții să urmărească răsăritul sau apusul care se reflectă pe Nistru. 

2D6A2404
 

În total, în satul Pohrebea sunt peste 50 de locuri de cazare. Tinerii antreprenorii vor să instaleze și coșuri de gunoi prin sat, pentru a păstra localitatea curată. La dezvoltarea satului sunt invitați să pună umărul toți localnicii. „Este necesar să lucrăm cu băștinașii. Trebuie să le deschidem ochii și să le demonstrăm că pot face și ei un ban. Când vin turiștii în sat, unii bătrâni scot la gard produse de casă. Sunt localnici care în weekend își vând fructele și legumele la tarabele amenajate de cei de la Gastro Ferma. Avem un localnic care a devenit ghidul satului… Încercăm să-i implicăm pe toți”, povestește Petru Bondari.  

Sate adaptabile

„Peste doi ani, satul Pohrebea va atrage poate chiar mai mulți turiști decât Orheiul Vechi, iar calitatea vieții oamenilor din sat se va îmbunătăți simțitor”, ne dă asigurări Ruslan Uscov, președintele Grupului de Acțiune Locală (GAL) „Inima Nistrului”, dar și directorul Asociației Obștești „Ostrov” (anume așa numesc localnicii insula vacilor – fâșia lungă de pământ cu arbori și iarbă proaspătă de pe râul Nistru, unde oamenii din sat își duceau primăvara vacile, iar toamna le aduceau înapoi acasă, n.red.). 

În urmă cu trei ani Ruslan, directorul unei companii de consultanță, a decis că vrea nu doar să dea sfaturi, dar și să acționeze. „În acea perioadă citeam un articol care povestea că în lumea modernă, oamenii preferă să locuiască în orașele mari. Astfel, în următorii 30-50 de ani vor supraviețui doar satele care își vor găsi un loc sub soare în noua economie mondială și se vor integra, vor fi adaptabile… Era o realitate cu care ne confruntăm și noi. Atunci m-am pus pe gânduri”. 

Citește aici și cum se dezvoltă și alte localități

Bărbatul a decis să readucă la viață o localitate și să-i inspire și pe alții să o facă. Urma să aleagă regiunea. „Mi-am oprit atenția pe Pohrebea”, își amintește Ruslan. Motivele erau simple: aproape de Chișinău, pe malul stâng al Nistrului, dar sub administrarea autorităților de la Chișinău, arhitectură interesantă, priveliști pitorești și „oameni de treabă”. 

Astfel, a fost creat GAL-ul, dar și Asociația Obștească. Acestea au apelat la proiecte de susținere, iar localnicii și-au unit forțele la dezvoltarea satului. 

Trei ani

Astfel, la Pohrebea timp de trei ani s-au deschis opt pensiuni, două restaurante, o mini piață agricolă, un chei pe Nistru, un orășel al Caprelor și a fost amenajată o parcare la intrarea în sat, ca mașinile să nu se îmbulzească pe străzile înguste. Nici acum lucrurile nu stau pe loc. La Pohrebea se construiesc și alte case rurale, urmează să se deschidă o școală gastronomică, dar și una de antreprenoriat rural. „Ca în timp de două săptămâni să învățăm localnicii cum pot să atragă turiștii, ce pot să vândă și cum să obțină profituri suplimentare și să nu mai fie nevoiți să plece peste hotare”, explică directorul GAL. 

2D6A2447
 

De asemenea, Ruslan Uscov spune că este responsabil să aducă în sat persoane care vor cumpăra casele părăsite și le vor transforma în pensiuni sau afaceri care să contribuie la dezvoltarea zonei. 

2D6A2583
 

„Pentru dezvoltare este nevoie de timp, dar e mult mai ușor când ai spre ce tinde și când oamenii din localitate devin o comunitate unită, iar administrația locală te susține”, completează el. 

Orașul caprelor

Acum satul e plin de turiști nu doar în weekend, ci și pe parcursul săptămânii. Și în a doua zi după hram, într-o zi de marți cu soare generos, mai mulți oameni din Chișinău au venit cu mașinile și întrebau localnicii unde pot găsi „orașul caprelor”. Acest loc a devenit noua atracție turistică, care a dat culoare acestei toamne. 

La marginea satului, lângă parcare, un gard de lemn proaspăt șlefuit îngrădește un loc parcă rupt din poveste. Acolo găsești case mici, colorate, șezlonguri, jazz pe fundal, oameni care-și fac fotografii și capre – 64 la număr. Animalele se plimbă pe străduțele înguste, se opresc la umbra unei măsuțe, se sprijină de un fotoliu moale sau intră în căsuțe. Tot aici se organizează concerte, oamenii pot să se odihnească și să mănânce ceva gustos. 

„În localitate avem și străini care și-au cumpărat case. Unul vrea să producă cidru de mere, altul a construit acest orășel… Toți care se mută aici își aduc aportul la marele nostru scop – dezvoltarea turistică a zonei și lucrurile nu se opresc aici”, completează directorul Asociației Obștești „Ostrov”. Potrivit lui, satul Pohrebea tinde și să fie privit drept un exemplu de funcționare a lucrurilor, atunci când autoritățile locale, societatea civilă și investitorii readuc la viață satele Moldovei.

Satul Pohrebea este una dintre cele 25 de localități din Republica Moldova care a beneficiat de pe urma intervențiilor de dezvoltare economică locală în perioada 2019 – 2022, în cadrul proiectului Elveția – PNUD „Migrație și dezvoltare locală”.

Cu un buget total de 5 milioane dolari SUA (dintre care 1.5 milioane grant), intervențiile au avut ca scop crearea de oportunități economice pentru 175 de mii de membri ai comunităților locale, dar și migranți, fiind implementate de asociațiile de băștinași, în parteneriat cu autoritățile publice și mediul privat.

Imprimare